Forever [Liam Payne//Vampire FanFic]

Capitolul 40

        

           

      

                                                              Capitolul 40 

     

     

-Din perspectiva lui Eve-

Doctorița Pat a pus că acum sunt bine și că pot pleca acasă,dar vrea ca ai mei să treacă pe aici ca să poată vorbi cu ei,ei bine asta mă încântă.

Și ce mă încântă și mai tare este Harry care nu a spus nimic de plecarea noastră de azi,asta înseamnă că doctora nu i-a spus,deci voi putea pleca cu Liam fără nici cea mai mică problmă,bine o problemă ar fi dacă ne-am întâlni cu el exact când plecăm și ar ști unde să mă găsească,evident că nu m-ar lua de sub nasul lui Liam,nu ar avea cum.

Acum câteva minute a intrat din nou pe furiș la mine și mi-a adus niște haine normale,nu halatul acesta stupid de spital prin care dacă mă ridic mi se vede  fundul fără nici cea mai mică problemă,poate în alte condiții -adică acasă,în liniștea și singurătatea mea- aș face-o,dar nu și acum -când riscă o grămdă de persoane să se uite la fundul meu și cu un ciudat de are o problemă cu mine și vrea să mă răpească,fără motiv-.

-Eve,vești bune.Poți pleca. Doctorița Pat apare cu o voce caldă,care parcă mă unge,având în vedere ultimile zile în care  am avut parte doar de ridicare a vocii,vorbit rece,sau altceva. -Mi-a povestit Liam tot și copii asta pare o nebunie,dar nu este. Încearcă să zâmbească dar eșuează -Oricum,se observă că ai fos ținută fără voia ta,nu am să îi spun lui Liam,Eve pari importantă pentru el,și își spun din experiență,Liam nu ține la fete prea ușor,ești una specială. Acum zâmbește sincer.

-Mulțumesc doctoriță Pat.

-Nici o problemă,acum fugi până nu apare Harry,știu ce am să îi spun când o să apară.

Îmi dă să semnez o hârtie apoi eu dispar de după perdeaua,care ținea pe post de perți ca să dau de Liam.

Primul instinct care îmi apare atunci când îl văd este să îi sar în brațe,ceea ce și fac.El mă strânge foarte tare și mă ridică puțin ca să mă învârtă,eu chicotesc și îmi ridic picioarele.

Mă ridic deasupra capului său și îmi lipesc buzele cu ale sale,un gust atât de familiar al său pe care îl iubesc îmi apare în gură,cel de tutun amestecat cu mentă.

**                            **                          **

Imediat ce am intrat pe ușa apartamentului lui Liam Allegra îmi sare îm brațe ca un copil care o vede pe mama sa după cine știe cât timp,mă strânge atât de tare încât să respir îmi vine greu.

-Alle,Alle.Nu pot să respir. Spun și ea slăbește strânsoarea și chicotește.

Mă trage pe canapeaua neagră a lui Liam din sufragerie și începe să îmi pună întrebări despre tot ce s-a întâmplat și îl pot simți pe Liam tensionat în spatele meu,devenind din ce în ce mai mult cu fiecare întrebare pe care Allegra  o pune și cu fiercare răspuns pe care eu îl dau/

**                              **                     **

După ore bune în care am reușit să o conving pe Allegra că eu sunt bine a decis că este mometul oportun să plece și să nu îi spună mamei unde sunt,pentru că spune ea ar înnebuni,nu văd de ce ,dar cred că mai repede înnebunește dacă nu știe de mine,am să mă deschid să îi spun că sunt bine...dar nu acum.

Liam închide ușa după cea mai bună prietenă a mea apoi vine la mine și nu face nimic altceva decât să își lipească buzele,pasional de ale mele.

____________________________________

La link extern veți găsi o surpriză.

P.S. Îmi pare rău că este așa scurtă.

#Ella