The Terrorist

Capitolul 26

  Masina toarce lent sub atingerea mea si imi afund piciorul in acceleratie si intorc volanul si ies din zona in care se afla situata cabana. Cobor cu grija mica panta si privesc atent in jur la luminile ce erau asezate pe cativa stalpi. Totul pare sa fie in regula. In scurt timp, ies din padure si soseaua imi apare in fata. Ma orientez si pornesc inainte, ducandu-ma spre oras. Sper ca totul cu politia sa se fii linistit, macar pentru cateva ore cat timp pot sa o vad.Nu stiu ce e cu mine. Nu stiu cum de fata asta a reusit sa-mi intre pe sub piele. La naiba. Nu m-am mai simtit niciodata asa din cauza unei fete. Are ceva unic. Felul in care imi vorbeste, felul in care zambeste. Imi place atunci cand se enerveaza. Felul in care buzele ei le ating pe ale mele, e ceva ce ma face sa ma simt incredibil.Trebuie sa o vad. Gandul ma face sa accelerez mai mult si sa strang volanul in palme.

-La dracu! Tip si lovesc volanul. Nu stiu unde sta, ce idiot sunt. Pufnesc si ma uit in jur cautand un telefon in  masina ratatului astuia. Ma uit in torpedou si scotocesc printre acte pana ce apuc in mana in telefon. Exact ce imi trebuia.

Formez un numar aruncandu-mi din cand in cand privirea la drum

-Alo, Jasper, sunt Justin. Spun tinand volanul cu o mana.

  Jasper e unul dintre amicii mei. Tipul e un geniu cu calculatorul, poate afla orice despre oricine in mai putin de 15 secunde.

-Justin, omule. Esti peste tot la stiti, ce ai facut? Spune el certandu-ma.

-Nu conteaza asta acum. Am nevoie sa ma ajuti. Adaug.

-Sigur, ce pot face pentru tine? 

-Am nevoie sa afli unde sta fata cu care am umblat eu. Abbie Rush. Spun si inghit in sec.

-Ah, sigur. Asteapta un minut. Spune el in timp ce-si agita degetele pe tastatura calculatorului, fiind foarte tacut.

-Am gasit. Spune el iar eu tresar. Sta pe strada  Wall nr. 45. Spune mandru de el.

-Super. Multumesc frate, raman dator. Spun si inchid apelul. Imi bag telefonul in buzunar cu gandul de a scapa de el.

 Parchez cu cateva case mai departe pentru a nu fi descoperit. Ajungand in fata vilei, merg prin gradina şi ajung in spate unde se afla un singur geam. Mi-am dat imediat seama ca aia e camera ei. Nu stiu cum, dar stiu asta. Urc incet pentru a nu face zgomot, pun piciorul pe pervazul mare şi deschid fereastra care era pe jumatate deschisa. Am intrat. Unde naiba e Abbie? Uşa se deschide iar fata care imi suceşte mintile isi face aparitia. Cum ma vede se misca repede si incuie uşa, sărindu-mi in brate. I-am lipsit.

  Perspectiva Abbie 

  Ies din baie si inchid usa in urma mea, indreptandu-mi instantaneu privirea spre geam. Atunci cand vad umbra cunoscuta ce se oglindeste in fata mea, picioarele mi se inmoaie si stomacul meu se încalceste. Picioarele mi se misca rapid spre el si ii sar in brate

ducandu-mi mainile in jurul gatului lui. 

   Justin isi aseaza mainile pe talia mea si ma strange tare la pieptul lui, bagandu-si fata in parul meu. Gestul lui atat de mic si dragut mi se pare atat de neobisnuit din partea lui. Dar imi place. Imi place la nebunie. 

Dupa cateva minute in care pozitia noastra nu se schimba, realizez ca Justin pe care l-am vazut azi inchis se afla la mine in camera. Idiotul, ce a mai facut?Ma desprind din imbratisare si il lovesc in umar. El pare sa nu fie deranjat, aparandu-i un mic râset pe fata. Mi-a lipsit asta.