Să nu plângi!

6.

De atunci nu am mai vorbit cu Klaus, deșii el insista. Când s-a săturat să stea după mine, s-a împăcat cu Taylor. Erau o apă și un pământ. Cert e că îmi părea rău, știu că am zis că nu îl iubesc și e adevărat doar că te atașezi...știi?
Cu timpul a trecut. Am început să trag acum, la sfârșit de an, împreună cu Jess să avem medii mari. Am terminat clasa a X-a cu medie mare și am luat premiul III. La fel și Jess, care a fost egală cu mine la medie.
Vacanţa de vară a venit mai repede ca oricând. Mira s-a mutat la noi iar tata împreună cu părinţii ei au plecat în Europa. Vara, San Francisco poate fi cel mai tare oraș. De aceea mi-am propus să am cea mai tare vară.
Eu cu Mira ieșeam zilnic în parcul din apropierea casei. Acum că tata era plecat, mama trebuia să-i ia locul la firmă. Uneori venea mătușa noastră "preferată", Liz, să ne verifice. Nu se simţea bine până când nu ne făcea vreo observație, fie ea cât de mică. Dar ce e o zi, fără morală?

***

A trecut deja o lună de vară. Nu am făcut nimic extraordinar, așa cum mi-am propus. Fiecare zi era aproximariv la fel, parc, seriale, mâncare și puţin somn. Ce poţi face la 17 ani? Altele ar spune "orice", eu spun că pot face orice, dacă mă lasă mama, dacă tata e de acord și dacă nu comentează mătușa Liz.
Joi, o zi ca oricare alta. Ies în parc cu Mira dar de data asta vine și Jess. Ea își ia o vată de zahăr, Mira floricele iar eu prefer să nu-mi iau nimic. Mergem pe o alee unde de obicei oamenii normali aleargă. Noi doar ne plimbam. "Domnul năutate", cum îl poreclisem pe tipul din cartier, era la alergat. Toată vara a ieșit, în fiecare seară, și ne uitam lung unul la altul și atât. Nu vorbeam, nu ne salutam, nimic. Era frustrant, să vezi o persoană zilnic și să nu știi nimic despre ea.
Erau zile când nu îl vedeam deloc și parcă îi lipsea ceva acelei zile. De multe ori stăteam până mai târziu afară, la o scară din apropiere, poate l-aș fi văzut. Alteori mă duceam la magazin de 10 ori pe zi.
Ne-am făcut un obicei de a sta la scara vecină, cu o prietenă de-a Mirei. Vorbeam noi ca fetele, când trece "Domnul năutate" pe lângă noi și o salută pe Kristen.
- Îl cunoști? O întreb după ce se îndepărtează el.
- Stă lângă mine.
- Cum îl cheamă?
- Știu că are porecla " Xander"
- Xander deci...

***

- Iar ai venit târziu!
- Cine ești tu? Mama? Îi spun mărușii Liz, pe care o suportam cu greu.
- Dacă eram maică-ta erai demult în casă.
- Da, am mai auzit asta. De aia nu sunt "demult" în casă.
- Mâine nu ieși deloc.
- Să o văd și pe asta.
Nu mai stau cu ea la discuţii ci mă duc în camera mea unde mă aștepta Mira cu un bol de floricele și un film de comedie.
- Nu o mai suport!
- Ce ai mă?
- Am!
- Zi ce ai!
- "Mâine nu ieși deloc! "
- Mătușa Liz.
-Mda..
- Hai mâine să stăm plecate toată ziua de acasă. De dimineaţă, până târziu.
- Așa facem.

_______________
La media este Xander-domnul năutate.
În sfârșit, nu? :)))