Înger căzut

Cap. VIII

* Dimitri *

Îmi venea să urlu la lună. O fi el șeful meu, dar a întrecut măsura. Treaba asta era a mea. Și știu că o pot duce la capăt. Dar nu, trebuie să se amestece. Pândeam în copaci și mă uitam cum două muritoare cred că făcând o șmecherie care seamănă cu magia neagră, își vor vedea jumătatea, iar el a dat buzna în camera ei.

-Ce a fost în capul tău ? întreb nervos.

-Ușor. Fiecare își știe locul, spune Azarel zâmbind atotștiutor.

-Mâine e ziua ei, iar eu sunt responsabil să o veghez. De ce ai apărut ?

O fi el mai mare în rang - unul dintre cei 4 Prinți ai Întunericului - dar nu suport chestiile de genu.

-Am vrut să mă distrez și eu puțin. Muritoarele astea sunt delicioase. Mai ales când sunt inundate de sentimentul de frică, zice Azarel lingându-se pe buze.

-Ai luat contactul cu ea și înainte. Am văzut când ai înscenat chestia aia cu accidentul de mașină. Știu că e genul tău să pari cavalerul în armură strălucitoare, dar eu sunt cel care am primit ordinul de a mă infiltra în viața ei de muritoare.

-Ți-a plăcut înscenarea ? Mereu mi-au plăcut accidentele de mașină. Iar armura strălucitoare mi se potrivește cel mai bine. Știi asta.

Da. O știam. Azarel e conducătorul armatei de demoni. Și cel mai bun conducător.

-Dar e treaba mea, zic convins. Te rog să nu te mai amesteci.

-Știi care e problema aici ? Eu sunt stăpânul tău și fac ce vreau. S-ar putea să mergem pe o pistă falsă, iar Gardianul Beatrice să nu își mai revină la grandoarea de dinainte. Ai fost ales să o veghezi, deoarece ai meritul anihilării ei. Ai ajutat foarte mult la căderea ei. Era prea pură chiar și pentru îngerii ăia plictisitori. Dar viața de muritoare a modificat-o. Simți și tu, nu ? Acum e capabilă să simtă frica, ura, răzbunarea. E un material bun. Asta dacă s-ar putea da de partea noastră. Aici intervi tu. Dar se știe că e periculos. Dragostea este ușa prin care intri demon și ieși înger. O vorbă înțeleaptă. Dar direcționată corect și cu ajutorul unor ațe trase, efectul poate fi invers. Sunt cu ochii pe tine. Nu aș vrea să îmi pierd unul dintre cei mai buni demoni.

Și-a întins aripile negre și s-a ridicat la un metru deasupra solului.

-Nu se va întâmpla asta. Dar nu te mai amesteca. Las-o în grija mea !

-Sunt cu ochii pe voi doi, a spus și și-a luat zborul dispărând în întunericul nopții.

Auzi la el. Dragoste. Dragostea aduce numai belele. Dragoste pentru oameni ? E aiurea. Nu degeaba s-a ridicat Lucifer împotriva viermilor ăstora. Creația supremă. Sunt murdari, aiuriți și prada celor mai mari patimi. Desfrânați, leneși, mincinoși și hoți. Și Beatrice. Se vede de la o poștă influența de la muritori. Ceea ce ar putea înclina balanța de partea noastră. Asta dacă mai are vreo urmă din Gardianul ce a fost în Rai. M-am întors la fereastra ei. Nu știu de ce, dar e ceva la ea. Mai ales când doarme. Coșmarul de ieri seară o tulburat-o foarte tare. Sunt sigur că coșmarul ăla era doar mâna lui Azarel. Pofta lui pentru frică, uneori mă sperie. Coșmarul ăla nu avea nici un rost. E și așa slabă și o țintă ușoară. Dacă o speriem, nu o câștigăm de partea noastră. Iar lui îi face plăcere să se joace prin coșmaruri. E teritoriul lui preferat. Pentru asta am o idee.

* Beatrice *

Alarma telefonului m-a scos dintr-un alt coșmar. Mult mai rău. Era legat de seara asta. Doar că nu apăruse al doilea tip. Era doar primul. A trântit ferestrele de la balcon și cu pași mici s-a apropiat de mine. Sarah a dat să arunce cu o sticlă de șampon, iar tipul a aruncat-o cu o mișcare a mâinii în perete și a căzut inertă în cadă. Și-a desfăcut aripile și erau negre. M-a prins de gât și mă ținea cu o singură mână în aer, de parcă eram ușoară ca o pană. Apoi un miros de fum și o flacără de sub ușă. Casa era în flăcări, iar tipul mă strângea de gât. Apoi a dispărut pur și simplu, iar în încercarea de a trage aer, am tras doar fum. Sarah nu mișca deloc, iar capul ei avea o poziție nefirească. În lacrimi am dat să deschid ușa dar era fierbinte. Fereastra era blocată și am început să țip și să bat în geam, în timp ce camera devenea împânzită de flăcări.