Înger căzut

Cap. XV

Am intrat în casă ca o furtună. Toate gândurile mi se învârteau în cap ca o tornadă. Îngeri. Îngeri. Cum naiba ? Chiar există ! De ce parte sunt ? Unde sunt tipii buni ? Dar ... eu sunt ... de ce parte sunt ? Partea rea ?

  -Mamă ! Mamă ! Unde ești ?

  -Scumpo, sunt aici !

Mama stătea în mijlocul sufrageriei în fotoliu. Deodată m-am simțit trântită într-un episod demn de Nașul. Mama era încruntată în fotoliu în partea întunecată a sufrageriei. Pe față i-a înflorit un zâmbet strâmb. S-a ridicat ușor și a ajuns în fața mea din doi pași.

  -Deci, ai aflat ? Off, biata copilă !

  -Ce ... ce să aflu ?

  -Nu minții ! Vorbesc de scumpul de Dimitri. El ... a cam călcat strâmb. Trebuia să respecte planul. Să te predea.

  -Să mă predea ?

  -Da ! Lui Azarel. Șeful de-abia așteaptă să te cunoască. Sau poate se răzgândește și te predă el cu mânuța lui !

Râsul ei suna ca o frână bruscă într-o curbă nasoală. Mă scârțâia până în adâncul sufletului.

  -Mamă ?

  -Eu ... nu sunt mama ta ! a spus zâmbind răutăcios și ochii i s-au colorat în roșu.

Pupila se observa slab, dar, ochii ei erau sângerii. Nu era vorba de o iritație sau o lentilă. Fir-ar să fie ! Cred că puteai asemăna Iadul cu ochii ei.

  -Mama ta ... e puțin ... ocupată. Băieți ! Aduceți-o aici !

  -Ce i-ați făcut ? întreb privind-o pe ciudata asta.

  -Vezi tu, Beatrice, mama ta, aici de față, are un secret urât. Pe lângă faptul că a dat naștere unei creaturi ca tine, ea a venit aici, pe Pământ de bună voie. Cum putea să-și lase odrasla căzută singură într-o lume așa ... sinistră. O lume plină de monstruleți cu ochii roșii. Dap. Monștrii ăia din poveștile de groază spuse la culcare. Toți monștrii de sub patul tău, au ieșit la suprafață și au pus stăpânire pe sufrageria ta.

Mama era între doi tipi îmbrăcați în costume. Erau mai înalți ca ea. Mama era legată cu un lanț ciudat cu desene gravate. Un fel de simboluri. Ciudat dar îmi păreau cunoscute.

  -Te uiți la simboluri ? Endochiană. Atât de veche, dar atât de folositoare. Bijuteriile astea o țin pe Wonder-mămica ta liniștită. Poate tu ți-ai mai pierdut din îndemânări, dar ea le are pe toate. Chiar dacă era doar un înger ordinar.

Alți patru tipi îmbrăcați la costume au apărut în sufragerie. Falsa/copia mamei a zâmbit dulce idioților îmbrăcați în negru. A pocnit din degete și în fața mea a apărut o tipă mai înaltă, brunetă, cu pielea măslinie și cu părul negru. Și ea era îmbrăcată într-un costum din sacou și fustă, negru cu tocuri asortate. Dacă nu observai ochii roșii, era frumoasă.

  -Legați-o și hai să o predăm ! Rapid, putorilor ce sunteți ! Ce mai așteptați ?

Probabil călcam pe nisipuri mișcătoare dar trebuia să trag de timp. Dacă Dimitri era un înger, poate auzea rugăciunea mea mută. În gând speram să audă rugămintea mea de a-și mișca fundul ăla sexy aici cât mai rapid.

  -Să mă legați ? O să mă predau !

  -Să te predai ? Oricum te luam !

  -Dar o să mă predau doar șefului ! Cine e șeful ? Toți tipii sunt îmbrăcați la fel.

  -Eu sunt șefa ! spune tipa privindu-mă sceptică.

  -Ohh ! zic descumpănită. Credeam că e unul din tipii musculoși de aici. Ca fată trebuie să-ți fie greu între atâtea fiare, nu ?