capitolul -3

605 28 2
                                    

În seara asta vom face un foc de tabără. Merg să mă schimb si după voi merge alături de Deniz până la locul special amenajat pentru focul de tabără. Ajung acolo și Anais sta lângă fratele meu. Cred că se da la el sau ceva de genul. Alexander ar fi foarte gelos dacă ar ști. Nu vreau să îl bag pe fratele meu în belea așa că îi spun:

-Vezi ti de iubitul tau! Ar fi foarte gelos dacă ar ști că te dai la Jack! Eu nu as vrea ca să îmi scape o asemenea informație valoroasă! Se uita la mine cu ochii mari si plini de mirare. Se ridică și se uită la mine ii fac un semn de"la revedere" si ma așez lângă fratele meu.

-Mersi,soro! Nu cred că aș fi scăpat de ea fără ajutorul tău!
-De asta sunt eu aici! Sa îți fac veata un calvar si sa te și scot din belele!

Un băiat, începe să cânte la chitara. O atmosferă foarte frumoasă plutește în aer. Încep să cânt o piesă ,iar băiatul cu chitara mă acompaniază. Deniz cântă și ea la fel si Alexander si Jack. Anais se uita furioasa la Alexander. Până la urmă vocile noastre se armonizează ca una si cântăm în cor. Cântecul ne este întrerupt de sunetul scis de coardă de chitara atinsă greșit. Seara s-a lăsat mult mai repede decât mă așteptam. Ne retragem în cabane. Mă schimb în pijamale si ma culc.

"Dimineața*

Mă trezesc cu ceva pe fata. Nu vreau să știu ce este. Mai mult ca sigur Anais mi-a făcut o farsa. Mă ridic si merg să mă uit în oglindă. O brosca exagerat de urata si scârboasă este pe umărul meu. Încep și zbier cât de tare pot. Fig din cabană si toată lumea mă vede cum zber ca o nebună. Stiu ca desi nu am de ce să mă speri,aceste special de animale mă fac să mă speri. Mă duc în cabană rușinată de modul în care arătăm. Mă aranjez si ies afară. Merg să iau micul dejun. Mii de adolescenți mă privesc si râd în același timp. Nu pot să cred că mi-a făcut una ca asta. În seara asta vreau să mă plimb puțin prin pădure. Vreau sa fiu singura si sa ma gândesc la ce voi face mâine.

În spatele meu apare Deniz. Mă speriat așa de tare.

-Deniz!
-Ce este?
-M-ai speriat!
-Îmi pare rau! Erai foarte îngândurată si roșie în obraji! Ai pățit ceva?
-Nu doar că m-am rușinat de modul în care m-au văzut mii de adolescenți azi dimineață. Nu pot să cred că Anais mi-a făcut asta!
-Stiu e îngrozitor! Nu mă așteptam la așa ceva!
-Să fiu sinceră.....nici eu!

Hei!

Un nou capitol. As vrea sa îmi lăsați comentarii cu ce idei aveți despre cum voi continua cartea !

Lectura plăcută în continuare!

Tabăra De Vară[Volumul I Si II]Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum