Tabăra De Vară[Volumul I Si II]

Ce se va intampla?

-Hei! Eycan! Trezește Te mai fato! O aud pe Deniz care zbeara la mine.
-Gata ,gata m-am trezit! Dar ce cauti aici așa de dimineață? O întreb în timp ce mă frecam la ochi.
-O să începem dorințele! Grabestete draga!
-Bine....mmmmm....ce mai cauți aici? Haide iesi!

Mă îmbrac pe fugă și ies afară. Mă așez pe un scaun. Jenny îmi înmânează un pix si o foaie. Îmi spune să încep să scriu ce as vrea. Mă holbez câteva minute la micuța bucată de hârtie. O idee îmi trece prin minte. Încep și scriu. După ce fiecare și-a predat foaia, ne întoarcem în cabanele noastre. Mă așez cu capul pe pernă în speranța că am să pot să adorm din nou. Ușă se trântește. Acest lucru mă face să tresar. Mă ridic speriată si il vad le Alexander.

-Ce s-a întâmplat? Il întreb în timp ce îmi las capul pe pernă.
-M-am certat cu Anais! Mă ridic si un zâmbet ștrengar apare pe buzele mele.
-Nu zău? Dar de la ce? Spun eu împăcată.
-L-a sărutat pe....nu o să vă vină să credeți ce am auzit. Pumnul meu se strânge. Îmi vine să îi dau una în fața.
-Ce a făcut? Nu pot să cred! Fratele meu are de dat niste explicații!

Ies nervoasa pe ușă. Intru în cabană lui și închid ușa după mine.

-Gamze?
-Da!
-Ieși te rog afară! Trebuie să vorbesc cu fratele meu!

Jack

Mă uit la disperata de soramea ce zbeara la mine.

-Vreau un motiv pentru care să nu îți sparg fata!
-Ușor soro! Ce ai?
-Ai saruatato pe acea cu**ă! Mă arunc pe el. După ce îi dau vreo doi pumni buni în fața ies afară.

Eycan

Intru în cabană nervoasa. Iau așternuturile de pe pat si le arunc pe jos. Nu pot să cred ce a făcut. Alexander vine si ma linisteste.

-Calmiazate!
-Cum să mă calmez când știu că fratele meu a sărutat o -o-o...! Încerc să mă abțin cu greu pentru a o nu jigni.
-Nu stiu cum m-aș împacă cu un gând că acesta!
-Îmi vine să o spânzur! Sau mai bine, ii dau cu ceva în cap o pun intr-un sac si ii dau drumul le Bosfor! Asta am să si fac! Mă ridic ,dar Alexander mă prinde de mana.
-Ușor, ușor! Calmiazate ! O so înfurii zi mai tare!
-Bine, bine m-am calmat! Când Alexander nu este atent fug le usa. El stă în spatele meu și încearcă să mă oprească. Merg spre Anais. Mă trezesc cu mâinile mele în capul ei. Alexander mă îndepărtează de le ea. -Anastasia Si Melisa au început să zbiere de frică.

-Scuze fetelor dacă va speriat! Eu zi acest deavol tasmanian vom pleca acum! Mă duce în cabană si ma aseaza pe pat.

-Ce te-a apucat?
-De ce nu mai lăsat să îi smulg tot părul din cap?
-Ai fi vrut să te las sa o omori?
-Pai asta si aveam de gând!
-Haide Eycan! Tu nu ești așa! Tu ești o fata cu capul pe umeri si reușești să fără violență sau ajutor!
-Așa este! Dar acea fată a intrecut masura! As vrea sa o omor!
-Îți înțeleg furia dar hai sa nu facem ceva pripit!
-Ok! Te ascult doar pentru că te plac! Stai ce? Ce am spus. Ce proastă sunt!
-Ce ai spus? Nu am auzit prea bine!
-Nu contează! Îmi vine să îmi bag capul în pământ de rușine.
-Ai spus că mă placi?
-Ști ce? S-a făcut târziu! Oaaa! Îmi e așa somn! Mă acopăr cu plapuma până peste cap si încerc să adorm.

Alexander

Mă place. Nu pot să cred că mă place. Modul în care se rușinează în fața mea ar fi trebuit să îmi de-a de gândit. Nu am să permit să îi se întâmple nimic rău. Si de ce s-a pus la somn? Abea ce s-a trezit! O văd dandusi pătură jos de pe cap. Se ridică și fuge afară. Sigur pune ceva la cale. Aleg să o urmăresc.

Eycan

Merg spre biroul lui Jenny. Caut cu disperare cutia cu dorințele noastre. O găsesc ascunsa sub mii de cutii. Iau scrisoare Anaisei si scriu:" As vrea să merg acasă! Îmi este dor de casa si de ai mei! As fi o onorată dacă mi-ați aproba ieșirea din tabăra!"  Aud un zgomot care mă face să tresar.

-Ah! Alexander! Am zis că o să leșin! Il bat pe umăr dar nu foarte tare.
-Ce faci aici? Ai putea fi prinsa!
-Intr-un fel sau altul am să mă răzbun pe Anais!
-Haide acum! Dacă ne vede cineva o încurcăm rău de tot!

Ieșim afară din biroul lui Jenny. Când ies ea vine spre noi.

-Ce căutați aici?
-Ammm.....
-Amm veni-it să te cautam! Da asta era am venit să te cautam!
-Pai uitatima! Ce doriți?
-Să vedem dacă ai citit scrisorile!
-Nu, dar asta am vrut sa fac acum!
-Bine, pai...așteptam răspunsul!
-Așteptați până deseara! Pa!
-Pa!

Suflu ușurată si merg pe malul lacului. Mă uit la apa ce sclipește în lumina soarelui. Cred că mă holbez la apa de mai mult de o oră. O aud pe Anais zbierând. Mă duc la ea. Aproape că fac le mine de ras.

-Ce ai vrut să faci?
-Am încercat să mă râd în cap! Nu pot să cred! Si îmi arată parul ei în mână.
-Nu te supăra dar...asta chiar este ceva banal! Pleacă din fata mea furioasa.

Jenny a venit sa ne spună ce dorințe au fost acceptate.

-Dragi elevi! În seara asta am să vă spun ce dorințe au fost acceptate! Eycan!
-Aici!
-Dorința ta a fost foarte minunata! Cu siguranță că vom organiza mai multe excursii si vom da mai multe concerte! Deniz!
-Prezenta!
-Draga mea! Aceasta e o tabără! Nu ai nevoie de telefoane pentru a te distra!
-A meritat să încerc!
-Anais!
-Da?
-Scrisoarea ta chiar mă emoționat! Dragi elevei, scumpa voastră amica va pleca acasă! Ii este foarte dor de casa si de părinții ei! Bagajele sunt la ieșire si la fel si mașina! Drum bun!
-Dar eu nu vreau să plec!
-Această decizie a fost luată! Haide fuguta! Se ridică și pleacă. Fata ei este roșie de furie.
-Acum va puteți întoarce la activitățile voastre!