Tabăra De Vară[Volumul I Si II]

Vrei sa fi cu mine?

Mă las purtata de valul muzicii. Dacă m-ar fi invitat să dansăm în prima zi când am venit aici, cu siguranță l-aș fi refuzat. Ba chiar i-aș fi dat si cu un par in cap. Acum, însă, l-aș fi invitat eu să dansăm. Se pare că ce simt pentru el este ceva mai mult decât un simplu sentiment. Ne apropiem din ce în ce mai mult de marginea lacului. Anais se uita la noi foarte diabolic la noi. Când vede că Alexander vrea să mă sarute, vine în fugă și mă împinge în lac.

-Care e problema ta? Adică știam că ești o dobitoaca, dar nici în halul ăsta! Alexander se uita ciudat la mine.
-Nu am să permit ca o fetiță razgaiata să îmi vorbească așa! Ești o tâmpită! În acel moment ,i-au din apa puțin noroi. Mă ridic încet cu mâinile la spate. Mă apropii de ea. Ii manjesc fata cu noroi.

-Un mic cadou din partea mea! Râd malefic si merg spre cabana.

Îmi storc rochia de apa. Arăt ingrozitor. Rimelul îmi este întins pe toată fața. Niste urme de luci de buze, apare pe rochia mea. Mă uit în oglindă. În pragul ușii îl văd pe Alexander râzând. Mă întorc ușor dezgustată spre el.

-Ce ti se pare așa comic?
-Reacția ta! Încep și eu să râd.
-Sincer, o merită! Este o fata așa de artagoasa si plina de sine!  Nu îmi place deloc de ea! Se apropie de mine. Îmi pune mâinile pe umeri.
-Să ști că tu ești mult mai frumoasa decât ea! Simt cum obrajii îmi iau foc. Mi-ar plăcea dacă ai accepta să fi iubita mea! Impietresc pe loc. Mă întorc spre el si il privesc în ochi. Vrea să mă sărute dar îl refuz.

-Îmi pare rău! Mă ridic si merg spre cascada.

Acolo mă calmez cel mai repede. Nu stiu ce sa fac. Sa accept ,să nu accept. Il iubesc ,dar îmi este așa frica de ce va urma cu Anais. Dacă ar afla așa ceva cu siguranță m-ar omorî. În spatele meu apare Gamze.

-Tu ce cauti aici? Ii spun printre suspine încercând să o spun pe un ton drăguț.
-Am venit să mă plimb, iar suspinele tale m-au adus aici! De ce plângi!
-Am avut o zi foarte grea! Acesta este modul meu de a mă elibera de toate grijile!
-Eu văd în tine mai mult decât atât! Este vorba de iubire aici! Povestește mi!
-Cineva mi-a cerut să fiu iubita lui! Chiar nu stiu ce sa fac!
-Dar tu ști ce vrei?
-Nu sunt sigură!
-Atunci când vei ști ce vrei, cu siguranță vei ști ce să alegi!
-Ai dreptate! Dar dacă eu nu stiu ce vreau?
-Ei bine scumpo, asta depinde te tine!
-Îți mulțumesc că ai vorbit cu mine! Se pare că fratele meu se pricepe la ales iubite! Începe și râde.

Mergem spre cabana. Intru încrezătoare. Acolo îl găsesc pe Alexander. Mă așez pe pat lângă el.

-M-am gândit și...sunt sigură că intro zi vei găsi pe cineva pe care să îl iubești! Simt că eu sunt doar o aventură! În inima mea există altcineva!
-Dar eu te vreau pe tine!
-Îmi pare chiar foarte rău! Iubesc pe altcineva! Acum, scuzama!

Merg în pat. Azi am avut o zi lungă și voi avea una si mai lungă decât atât.

Perspectiva lui Alexander

Mă gândesc toată noaptea la cele spuse de Eycan. Mă uit la chipul ei toată noapte. Cred că sunt un obsedat sau ceva de genul asta. Cred că va trebui să mă distantez de ea. Dacă nu mă vrea în preajma ei ,am să îi respect decizia.

Mă trezesc foarte speriat. O alarma de la telefonul lui Eycan sună întruna de aproximativ 20 de minute. "Unde treq umblă fata asta" spun eu cu nervi întinși la maxim. Mă ridic din pat și merg să opresc alarma. Mă îmbrac si ies pe ușă. O caut pe Eycan.  Nu o văd pe nicăieri. Ies afară și mă uit după ea. Se pare că a plecat sau a înghițit o pământul.

Eycan

Stau si ma gândesc la ceia ce i-am spus lui Alexander. Nu îmi place că l-am mințit. I-am spus că există altcineva în inima mea doar pentru a mă  lăsa în pace. Simt un strop de apă pe umărul meu. Mă uit în sus și văd mii de picături de apă. În câteva minute o ploaie torențială se așterne. Jenny profita de ocazie si ne spune:

-Mâine, fiecare dintre voi ,va avea ocazia să cerea o îmbunătățire la această tabara! Nu promit că toate dorințele se vor împlini, așa că nu va faceți speranțe prea mari!

Yey.....asta este ocazia mea de a mă răzbuna pe Anais. Am să mă străduiesc pe cât posibil să îi anulez cererea. Mă uit pe geam și îmi savurez ciocolata calda. Îmi aduc aminte că am lăsat alarma pornită azi dimineață. Sper ca nu l-am trezit le Alexander. Îmi aduc aminte de rochia care acum este plină de noroi și miroase ingrozitor. Merg în cabană si încerc să o curat. Ceea ce mă întristează este că nu această este o rochie împrumutată. Nici nu vreau să îi văd fata Melisei atunci când îi voi arăt rochia. Îmi vine să intru în pământ de rușine. De obicei nu distrug ceea ce am împrumutat. Si in plus nu este vina mea. Anais  m-a împins în lac. Încerc toate metodele de curățare ,dar nici unul nu da rezultate. Până la urmă găsesc o metodă pe care o folosea si mama. Încep și curat rochia. După ce este din nou curata îmi dau seama de ce mama nu mai folosește acest truc. Deoarece haina se decolorează si se sifineaza exagerat de tare. Măcar nu mai este murdara. Si nu arată chiar rău. Ba chiar arata mai drăguț ca înainte. Mă îndrept spre Melisa pentru a io da înapoi.

-Poftim Melisa! Îmi cer scuze pentru modul în care arată! Sa zicem ca am avut o mică cearta cu Anais!
-Aia numești tu o mică cearta? Mi-a plăcut modul în care ai actionat?! Sa ști că îmi placi! În sfârșit cineva care mă înțelege. Sper ca această Melisa să nu fie o Melisa cu doua fețe.