7

67 11 2
                                    

Cristian

Stau și o privesc pe Daniela stand pe canapea ghemuită într-un colt. Nu îmi place sa o vad așa. Vreau sa ii vad zâmbetul pe chipul ăla al ei frumos. Nu pot sa cred că am făcut toate astea pentru a o atrage spre mine. Sunt un mare prost. Am făcut toate astea fara să mă gândesc. Acum, mica mea prințesa suferă ,numai și numai din cauza mea. Îmi vine să îi.i ți eu funiile la parapanta și să îmi dau drumul de pe munte. Mă așez lângă ea pentru a o liniști. Chiar dacă știe că mama ei va fi bine , e îngrijorată de starea ei pe viitor. O iau in brate ,iar ea se face comoda. Mă simt vinovat, dar îmi place că mă apropii de ea. Dar nu as vrea sa mă apropii de ea în felul acesta. Vreau sa o fac din iubire nu din suferință.

-Daca aflu cine a făcut asta o sa il omor! Spusele ei ma fac să tremur puțin de frică. Atunci mă apropii de buzele ei și o sărut. Îmi răspunde de la sărut foarte repede. Nu pot sa fac asta. Nu acum și nu în starea asta. Mă îndepărtez de ea și plec.

Daniela

Buzele noastre aproape că se ating. Un sărut apăsat se desfășoară în acest menționat. Chiar am nevoie de putina alinare din partea celui pe care îl iubesc, dar...Se ridică și pleacă. Merge spre cabana lui Jace și James. Îl urmăresc de aproape. Acolo de desfășura o discuție.

-Jace, mă simt așa de prost! I-am tăiat funiile mamei ei și acum am distruso! Când aud îmi vine să îl sugrum. Nu pot sa cred că el a făcut asta. Nu m-aș fi așteptat la asta. Un scurt suspin iese pe gura mea. Cristian mă aude și vine spre mine. Nu il puteam privii in ochi, mai ales după ce a făcut. Vrea să mă i in brate.

-Ia mâna de pe mine! Zbier și îi dau peste mana. Am crezut că ești un băiat de încredere dar nu, ești un bou că toți ceilalți!

-Dar...

-Ce dar? Cum de ai putut sa faci așa ceva? Cum de ai putut sa mă minți? Nu mai pot sta sa il privesc în ochi ,așa că merg in cabana. Trec pe lângă Sofia și Ariana care vin după mine.

Sofia

Îmi văd prietena fugind spre cabana cu lacrimi in ochi. Merg spre ea și o vad plângând. Era distrusă. Arată îngrozitor și rimelul ii e întins pe toată fața.

-Daniela? Ce ai pățit? Întrebarea mea o face sa de șteargă la ochi cu mare viteza.

-Cristian.....

-Ce este cu Cristian? O întreabă Ariana.

-Ariana! Îi spun în șoaptă.

-Ce? Am spus ceva greșit? Îmi dau ochii peste cap și mă întorc spre mica ființă care sta și plânge pe covor.

-Ce sa întâmplat cu el? Când o vad c plânge parcă​ as plânge lângă ea.

-Mai ți m-minte acciden-ntul cu m-mama? Vocea îi tremură foarte tare.

-Da!

-Eu bine nu a fost tocmai un a-accident....Ci Cristian a tăiat funiile! Nu as fi crezut că e in stare de așa ceva! Rămân cu lacrimi in ochi și gura căscată.

-Ce? Ariana cu gura plină ne întreabă despre ce vorbeam. Daniela rade ,iar eu fac la fel. Atenția îmi e atrasa de un zgomot de mașină. Ieșim afară și din acea mașină iese nimeni alta decât Eycan.

-Mama! Daniela merge în brațele ei. Din fericire sa ales cu o mâna ruptă și cu un cap spart.

Daniela

Aud un clancson de mașină. Din ea iese mama. Sar în brațele ei. Ea ma vede cu lacrimi in ochi și rimelul întins pe toată fața.

-Scumpo ești bine?

-Trebuie sa ști ceva! Nu pot sa termin bine caci Cristian mă oprește.

-Pot vorbi cu tine? Mama vrea sa plece ,dar eu ii fac semn să rămână aici. În zadar au fost toate astea.

-Si repede ce vrei! Agenda mea e plina azi! Mă privește in ochi și îmi pot da seama că e foarte trist.

-Stiu! Am fost cel mai egoist om din lume pentru că te-am vrut doar pentru mine ,dar și cel mai prost pentru că te-am făcut să suferi!  Nu am vrut sa se ajungă aici și asta este pentru tine! Stă în fața mea cu un buchet mare de flori cu un bilet in ele.  Pentru o clipa îmi venea să îl iert, dar dacă stau mai bine și mă gândesc îmi vine să le iau și să i le arunc în cap pe toate. Asta am și făcut. Le-am luat din mana lui și l-am lovit cu ele.

-Nu am să te pot ierta niciodată! Mai și vi cu un buchet de flori la mine! Nici cele mai aromate sau rare flori din lumea întreagă nu ar ajunge pentru ați cere scuze! Ce ai făcut tu nu se repara cu niste flori sau scuze! Era să îmi nenorociri mama! Și cică ma mai iubești! Îl las cu ochii în soare și plec sa ii povestesc mamei totul. Bineînțeles că am să îl iert dar nu acum. Doar atunci când mama își va reveni. Și când îmi aduc aminte că l-am sărutat...Offf! Ce proastă am fost că am făcut asta! Sper că intro zi sa ne înțelegem și noi că niște oameni normali. Ajung in cabana și mă așez pe canapea. O aștept pe mama sa se întoarcă din cabana fratelui meu. Când intră încep să ii povestesc.

Hei! Știu,știu e cam scurt, dar va trebui sa va spun că nu o sa mai pot scrie prea mult decât în vacanță. Vara e atât de aproape și tezele la fel ,așa că trebuie să învăț mult dac vreau note mari. Nu îmi prea place să învăț dar mama vrea sa intru la o facultate buna....Tuturor ni sa întâmplat asta!
Noi ne vedem și data viitoarea, dar până atunci as vrea sa îi mulțumesc unei noi prietene Elena_Shot pentru coperta de la cartea Your Sister! Îți mulțumesc tare mult!

Tabăra De Vară[Volumul I Si II]Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum