Tabăra De Vară[Volumul I Si II]

Fata scorpiei

                          Needitat

Sofia

Mă trezesc ,îmi fac rutina de dimineață și ies afară. Mă uit la dezastrul din jurul meu. Culorile ce erau împrăștiate peste tot ma făceau să îmi imaginez un apus de soare ,unde toate culorile sunt amestecate. Cum nu era posibil ca fantezia mea sa dureze, un scârțâit de mașină mă readuce cu picioarele pe pământ. Mă uit la mașină și din ea iasă nimeni alta decât Anais și cu o fata de vârsta mea. Cred că acea este fata ei sau ceva de genul. Semănatul perfect. Ochii verzi și părul castaniu cu nuanțe de roșcat. Sper că la orgoliu a nu fie la fel de identice. Mama îmi povestea ce îi făcea ei și prietenilor ei vara trecuta. Este o scorpie și jumătate. Și la fel și Reea. Sper sa nu vina aici și ea....Nu știu ce o să mă fac. Dar speranțele mele....Au fost distruse. O vad doar pe fata ei coborând din mașină.  Își iau bagajele apoi merg spre Eycan. După câteva ore de discutat cu ele, Eycan ne strânge pe toți la un loc .

-Bun! Acum că suntem toți, am un anunț de făcut! Cu toți le știți pe Anais și Reea! Acestea sunt fetele lor! Francesca, fata Anaisei și Lorelay, fata Reei. Eu știu că voi veți face tot posibilului că sa le ajutați să se acomodeze aici! Dacă aveți nevoie de ceva, mergeți la Daniela și Sofia! Ele va pot ajuta cu orice! La asta chiar a nu mă așteptam. Dar am să încerc să fiu cat pot eu de prietenoasa.

-Buna Francesca și Lorelay!

-Buna! Dar mie îmi poți spune Fran ,iar ei îi poți spune Lu! Toate astea le spune pe un ton plictisit.

-Bi-ne! Pai haideți să vă arătăm cabinele unde veți sta voi doua! Aceasta este cabana! Noi vă lăsăm acum să vă faceți comode! Sper că o sa va placa aici!

-O nu fetelor! Știți, avem nevoie de ajutor și nu prea știm unde ar trebui sa ne punem lucrurile! Ne puteți ajuta? Îi fac semn din cap Danielei și mergem sa le ajutam.

Ele pun hainele in dulapuri ,iar noi mergem sa le aranjam lucrurile în baie. Fetele astea nu și-au adus cu ele periuța de dinți și pasta ,dar au adus mii de farduri și fond de ten. Nu vreau sa fiu in pielea lor la bătrânețe. O să aibă mii de riduri pe fata. Cred că și atunci o să aibă fond de ten peste tot.  Ies din cabana și dau de Jace și Cristian. Daniela nu il salută decât pe Jace. Eu fac la fel. Daca prietena mea nu vrea sa il mai vadă eu voi face la fel. Până la urmă ce a făcut e de neiertat. Atunci Daniela merge spre ei.

Daniela.

-Hei! Jace putem vorbi? Cristian deja era în luna. În căpșorul lui se întâmplau multe filme in desfășurare.

-Sigur! Despre ce? Cristian rămâne lângă noi. Chiar daca as merge mai departe el tot ne-ar fi urmărit.

-Ști ce? O lăsăm pe alta data! Când vreau sa plec Cristian mă oprește. Chiar nu știu cum să reacționeze. Sa ii dau una sau să îl las să vorbească.

-De cate ori sa îți repet să mă lași în pace? De data asta mă țin tare și nu mai las lacrimile să curgă.

-Chiar am nevoie să mă ierți! Am vorbit și cu mama ta și mi-am cerut scuze! Ea m-a iertat! Tu de ce nu poți să faci la fel? Atunci mă mai li istesc. Daca și mama la iertat....

-Da-mi timp de gândire! Am să îți spun mâine dimineață totul! Aprobă din cap.

Eu fug repede in cabana sa mă gândesc. Jumătate din mine vrea sa il ierte, dar cealaltă vrea sa îi rupă gâtul. Chiar nu știu ce să fac. Dacă​ o sa ii cer ajutor mamei, sigur o sa mă convingă să mă împac cu el. Ce situație dificilă. Mâine o sa mă doară capul daca am să mă mai gândesc la asta. Aleg sa las totul sa vina de la sine mâine dimineață când am să îi spun daca îl iert sau nu. Da creierul meu se va tot gândi la asta. Off..... Deja simt miros de creier ars.

.........

Mă trezesc cu o durere de cap îngrozitoare. Mă uit în oglindă și arătăm că un zombi. Aproape că m-am speriat de mine însumi. Mă aranjez repede și merg spre lac. Acolo îl vad pe Cristian asteptanduma. Merg cat de încet pot pentru a fi sigura că trag de timp. Chiar în acel moment de întoarce și îmi face semn să mă grăbesc. Îl ascult și mă așez lângă el pe iarbă. Mă uit la reflecția soarelui in apa. Acest răsărit nu il voi uita niciodată. Chiar îmi place acest răsărit. Dar mă simt așa de obosita. Toți dormeau doar eu m-am trezit cu noaptea în cap.

-Te-ai gândit la ce ti-am spus? Vocea lui mă face să tremur deja.

-M-am gândit foarte mult la asta! Nu am închis nici un ochi seara trecută!

-Si? Ce decizie ai luat? Mana lui îmi mângâie coapsele facanduma să tremur la fiecare atingere.

-Da și am decis sa.....

Va urma....

Hello guys! Ce credeți că o să facă Daniela? Oare o sa il ierte pe Cristian? Ei bine am vrut sa va las puțin în suspans. Răspunsul îl veți afla săptămâna care vine la mijlocul sau sfârșitul ei!

Bye!