Vecinul [Vol. 1]

°°°CAP 9°°°

Marius se apropie de mine si.. Ma ia in brate, strangandu-ma la piept, ii simteam respiratia in crestetul capului.
-Nu vreau sa-ti fie frica de mine..
-Nu imi este! Acum da-mi drumul..stai, pentru ce e imbratisarea asta?!
-Vreau sa te fac sa te simti in siguranta in bratele mele.
-Marius.. Mie imi place de Alex..
-Nu-mi pasa.. Tot te fac eu sa fii a mea.
-Eu ma desprind din bratele lui mari.. Care chiar avea dreptate, te poti simtii in siguranta cand te cuprind cu caldura lor protectoare.
-Eu am plecat! *Spun serioasa*
-Tot o sa fii a mea! *Striga el zambind ca un fraier in urma mea*
-In vise! *Strig nervoasa, trantind usa*
  Cand deschid usa de la intrare dau de Alex si mama lui.
-Oh, Alina! *Spune el fericit*
-Alex..cum te simti? A da, buna ziua! *Ma uit zambitoare spre mama lui Alex, apoi la Alex* "Doamne ce seamana" imi zic in gand.
-Buna Alina, Alex mi-a vorbit de tine.
-Ow..serios? *Rosesc*
-Da, imi place ca esti o fata cuminte si la locul tau..sa ramai asa! *Ma bate pe umar cu mana stanga, iar cu mana dreapta tinea niste sacose. Pareau grele.
-Um..va ajut sa deschideti?
-Da, chiar te rog. *Zambeste*
Mama lui Alex intra in casa apoi eu inchid usa. Alex ramase-se blocat cu privirea in alta parte.
Eu ii dau cu mana prin fata ochilor si spun zambind.
-Alex..trezirea!
Cand vad ca nu se clinteste, ma uit in dreptul in care se uita si el. Acolo vad o limuzina neagra luxoasa si chilometrica cu geamuri fumurii si foarte lucioasa. Un om deschide usa din spate si din aceasta iesi o fata roscata, cu ochii caprui. Arata foarte bine, parea de treaba, dar nu inteleg de ce ametitul asta se holbeaza la ea.
Imi dispare usor zambetul de pe fata si imi dau lacrimile, imi iau inima in dinti si ii dau o palma.
-Au!! De ce ai facut asta? Plangi? *Imi pune mana pe umar*
-Nu conteaza, conteaza ca tu te holbezi la aia, iar eu sunt langa tine! De ce nu as da?.Am avut incredere in tine, du-te la aia.. Am plecat.
-Alinaa! Nu fi asa.. *Spune el parca ingrijorat*
Fug spre casa aproape sa-mi dea lacrimile. Il vad pe Criss cu bagaje in mana iesind pe usa.
-Unde pleci?
-Ma mut langa..numai stii?
-A da..te ajut si eu apoi ma duc sa ud florile..
  Imi era asa dor sa-mi pierd timpul prin gradina. Florile imi aduceau aminte de tata..intr-un fel era si o poveste fericita, dar si trista. *Mereu cand venea acasa, tata ma lua de mana si mergeam in gradina din spatele casei..unde aveam multe flori de toate culorile si miresmele. Le udam mereu cu el, dar acum..le ud singura..*
Dupa ce l-am ajutat pe Criss sa-si duca bagajele, imi iau sortul si ma duc in gradina. Ies pe usa si..
Hm..ce se intampla? O sa aflati maine seara, sper sa va placa.
P.s. scuze pentru greseli! ❤😊😂