Dragostea nu da gres niciodata

Capitolul 9

    Vantul de toamna imi mangaia suvitele de par usor dezordonate. In departare cerul prinde o culoare cenusie si anunta ca ploaia va ajunge imediat si peste parc. Dar ceva ma retine sa plec. Frumusetea tabloului pictat de acelasi pictor desavarsit, natura, imi captiveaza ochii. Ma las hipnotizata usor de priveliste in timp ce furtuna care se apropie matura covorul de frunze ridicand usor in aer cateva, intr-un dans sincronizat. In spatele meu se aud pasi si cineva imi striga cu disperare numele. Ma uit atenta in acea directie dar nu recunosc persoana respectiva. O picatura rece de apa imi atinge umarul si tresar. A fost un vis. Dupa ce am asezat ceea ce am cumparat din mall m-am dus sa fac un dus si am adormit in cada. Robinetul de apa picura incet si la atingerea pielii m a facut sa tresar.
    Ies din baie si ma asez pe marginea patului putin ingrijorata. Imi aduc aminte visul dar baiatul care m a strigat are fata neclara. Usa camerei este trantita si tresar din nou.
   - In casa asta nu se bate la usa inainte sa... imi intorc nervoasa capul spre locul de unde a venit zgomotul si o vad pe... . Ah, tu erai!
   - Uau, ce primire calduroasa. Si eu ma bucur sa te vad. spune Teo ironic.
  - Scuze, doar ca ma asteptam sa fie altcineva.
   -Cineva pe nume S...
   Ii arunc o privire plina de furie la inceput dar apoi un sentiment de frica ma napusteste. Ma arunc in bratele ei si las sentimentele sa iasa la suprafata. M-am indragostit de un baiat la care inainte doar visam sa il vad iar acum am pretentia sa ma iubeasca inapoi. Min Ah mi-a spus de dimineata sa nu imi fac sperante false. Suga are nevoie de putin timp sa realizeze ca inca tine la ea. Si are dreptate. Pana la urma nu a fost o despartire acceptata de ambele parti ci una fortata. A suferit mult dupa plecarea ei si sigur sentimentele lui sunt ingropate in inima nu inexistente. Nu am dreptul sa ma bag intr o relatie de ... ani doar pentru ca sunt o fata cu vise mari.
   - Ariana, ce s a intamplat.
   -Nimic, spun repede si imi sterg lacrimile. Imi era dor de tine. Imi este dor de noi. De casa. De iubire.
   - Off, Ariana! Am crezut ca aici vei fi fericita. Iti voi fi alaturi mereu. Si tu stii asta.
-Stiu.
  Namjoon intra in camera si se retrage cerandu-si scuze cand ne vede imbratisate. Inainte sa plece a zis sa venim jos sa mancam inainte ca V si Jhope sa inceapa o bataie cu mancare.
   -Ariana!
   - Da, Teo! Ce este? ma intorc si ma uit cu o fata intrebatoare la ea.
   - Umm, nimic. De fapt, in ultima perioada si cred ca si tu ai observat...
   Face o pauza dar imi dau seama ce vrea sa imi spuna.
   -E ok! Stiu ca tu si jimin v ati apropiat foarte mult si sper sa va intelegeti. Sunteti frumosi impreuna! Yaa, pabo! Crezi ca nu imi cunosc cea mai buna prietena?
   Am inceput sa radem si ne indreptam spre bucatarie cand il vad pe Suga cu Min Ah la masa. Purtau o discutie interesanta, presupun pentru ca nici nu au observat cand am intrat acolo. Mai devreme mi-am zis ca voi scapa de sentimentele pentru el dar pentru un moment o sa fierb de gelozie.
   Sirul gandurilor imi este intrerupt de Jungkook care incearca sa imi sara in spate dar ma feresc si cade. Se ridica rpd de jos crezand  ca nimeni nu a observat dar deja restul se tavaleau de ras.
   - Hei, Kookie. Si tu mi-ai lipsit mie. spun ironic si il strang puternic in brate. Se pare ca abia acum am Suga m-a observat si se indrepta spre mine dar mi-am gasit imediat ceva ca sa il evit.
   -Jin, spun repede, imi este foaaamee!
   - Atunci vino si ajuta ma cu platourile.
   Zis si facut. In timpul mesei i-am evitat privirea lui Suga cat de mult am putut, desi era clar ca se uita mereu spre mine. Nu vreau asta dar cred ca asa este cel mai bine pentru toti.
   Era cam 1 dimineata cand toti s-au dus in camerele lor iar eu am ramas inca putin pe canapeaua din sufragerie. Simt ca ceva se misca in spatele meu si ma sperii ingrozitor cand vad o mana pe umarul meu.
   - Stai linistita. Sunt eu, Suga.
Perfect, imi spun in gand. De ce te temi de aia nu scapi. Se aseaza turceste cu corpul indreptat mai mult spre mine si imi ia mana. Din instinct am tras o repede inapoi dar o prinde iar, cu mai multa forta.
   - De ce ma eviti? De ce nu te uiti la mine? De ce esti rece cu mine? Astazi ai fost foarte agitata.
   - Eu? Agitata? Wow! Ma mir cum de ai observat asta avand in vedere ca ai stat toata ziua lipit de iubitica ta.
   - Iubitica? Stai. Esti geloasa pe Min Ah? Am spus si ti-o mai spun de cate ori ai nevoie ca pentru mine este si va fi mereu doar o prietena. Stiu, uneori e nesuferita dar e prietena mea.
   - Uite, Suga. Nu ma afecteaza cu nimic daca stai cu ea dar cel putin nu ma face pe mine sa inteleg lucrurile gresit.
   -Ariana, te rog.
Te plac. Nu. Cred ca te iubesc. Nu. E mai mult decat iubire. Vreau sa te strang la piept atat de tare incat sa devenim o singura persoana. Nu pot sa stau departe de tine. Nu pot sa te vad trista, suparata, dezamagita mai ales din cauza mea. Esti singura persoana care a adus culoare in viata mea dupa atata timp. Daca as putea sa iti spun toate astea cu voce tare poate pentru tine nu ar mai exista indoiala ca te plac pe tine si nu pe Min Ah. Dar imi este teama. Teama sa nu te pierd si pe tine ca pe restul persoanelor pe care le am iubit.
    Ma uit in ochii lui si vad sinceritate, incredere si emotie. Ridurile de pe frunte ii exteriorizeaza nelinistea. Nu ma pot stapani si ating usor fata. Se uita in ochii mei si imi zambeste cald. Fruntea se descreteste ca si cum i-am luat toata durerea de pe suflet.
   -Uite, Suga! Nu vreau sa te deranjez cu prostiile mele.
    - As vrea sa ma deranjezi cu prostiile tale toata viata. Acum daca imi promiti ca nu te mai superi pe mine si daca te deranjeaza ceva o sa-mi spui o sa ti dau o veste grozava.
    - Nu crezi ca scapi prea usor? spun amuzata. Dar fie, pentru vestea aia in seara asta te las sa scapi. Deci?
     O excursie. Era o excursie. Ma bucur enorm ca ne vom relaxa undeva la munte. Topai de fericire pana in camera si ma apuc sa mi impachetez cateva lucruri. Plecam maine dupa amiaza. Fascinant!! Abia astept!!