Dragostea nu da gres niciodata

Capitolul 15

    Fara sa realizezi devi personajul secundar al propriei tale povesti. De ce lasam alte persoane sa decida in locul nostru? De ce devenim zid in fata propriei noastre fericiri? De ce trecem prin viata fara sa o traim cu adevarat? De ce ne trezim cand este prea tarziu?

Persp Jimin
   Namjoon a sunat acum cateva minute sa ne transmita starea Arianei. O a doua operatie a fost necesara astazi. Teo este slabita asa ca decid ca este mai bine nu stie despre asta.

    - Jimin, crezi ca o sa fie bine?
    -Sunt sigur, Teo. O sa treaca si peste asta. Trebuie sa credem ca o sa fie bine.
    - Cand ne pregateam sa venim aici imi parea totul atat de ireal. Ariana iubeste muzica voastra si iubeste muzica in general. Ah, si dansul. Cand se va trezi o sa dansez alaturi de ea, chiar daca am doua picioare stangi. Chiar daca au fost unele momente neplacute am simtit ca Ariana se simtea "acasa" in sfarsit. Daca i-as fi acordat mai multa atentie in ultima perioada..
    O sarut usor si simt cum o lacrima fierbinte ii umezeste obrazul. Ma intind in pat si ii fac semn sa vina langa mine.

   - Nu ai dormit prea bine in ultimile zile. Trebuie sa fii odihnita pentru a dansa alturi de Ariana, nu?

    Un mic zambet apare pe fata ei si vine langa mine.

- Multumesc, Jimin, fiind ca esti alaturi de mine!

Persp Suga
    In ultimile zile nu am dat importanta mancarii si somnului iar acum s-au hotarat sa-mi dea ele mie importanta. Capul mi se clatina de somn dar imi revin cand vad usa de la sala de operatii ca se deschide.

    - Fata se afla acum in afara oricarui pericol. Puteti sta linistiti. Va fi mutata intr-un alt salon si...
    - Un salon cu doua paturi, va rog!
    - Un salon privat, va rugam.
    - Da, Namjoon, un salon privat cu doua paturi.
    - Suga, nu e privat daca sunt doua persoane acolo.
    - Baieti! Ariana s-a trezit si voi va certati pe cate paturi sa fie in salon?
    - Voiam un pat pentru mine dar voi baieti ma incurajati sa dorm cu Ariana in pat. Pe mine nu ma deranjeaza.
    - ...

    Nu astept alte raspunsuri. Ma rasucesc si alerg spre salonul Arianei. Ah, da. Nu stiu care este.

    - Domnule doctor, acum in ce salon este?
    - 0413.
    - Multumeeesc..

    Coridorul pare nesfarsit iar numarul salonului de negasit. Cand dau de el teama ca o voi gasi tot inconstienta pune stapanire pe mine si ma impiedica sa intru. Pot sa o fac! Ariana e bine. Totusi...daca nu o sa vorbeasca cu mine? Daca e dezamgita ca nu am gasit-o?

    - Intri anul asta sau astepti sa ma externez ca sa ma vezi?
    - Poftim? De unde stii ca sunt aici, spun intrand in salon.
    - Respiratia ta. Esti asa galagios, spune fixandu-ma cu privirea.

     Dorinta de a o strange in brate imi furnica tot corpul. Ma apropi de patul ei si fara sa ma gandesc imi pun bratele in jurul corpului ei firav.

    - Tocmai am avut .. un accident.. si am cateva.. stii tu.. oase rupte. Au!
    - Ah, scuze. Sper ca asta sa te vindece.

    Ii dau drumu din imbratisare si o sarut. O sarut pentru fiecare zi in care am vrut sa o fac dar nu am avut destul curaj. Ii cer sa ma vindece de teama ca as fi putut ramane fara ea. Prin acest sarut devin egoist dorind vindecarea mea nu pe a ei.O secunda devine un minut si un minut devine o secunda cand esti langa cel pe care il iubesti nespus.

   - Umm, din cate stiu cei de la spital au un tub pentru oxigen, in cazul in care are nevoie. Stii tu, sa nu mai faci rspiratie gura la gura.
    - Jin, mi-a fost dor de glumele tale. Serios!

    Baietii au venit in salon in cel mai potrivit moment.

    - De fapt, toti mi-ati lipsit. Imbratisare?
    - Hei, pe mine nu m-ai lasat pentru ca nu stiu ce oase rupte.. Imi pare rau baieti, nu aveti voie.
- Hyeong!

Ariana incepe sa rada si baietii la fel.A stat o saptamana internata iar eu
m-am plimbat in fiecare zi de la companie la spital pentru ca aparent spitalul nu este un hotel sa pot  ramane peste noapte. Doctorul a spus ca Ariana nu va mai avea stabilitate pe un picior iar pasiunea ei pentru dans nu mai poate continua. Desigur ca ea nu a aflat asta inca. A trecut prin multe intr-o perioada atat de scurta ca sa ii spulber unul dintre singurele lucruri care ii aducea zambetul pe buze. Min Ah s-a intors in America dupa ce si-a cerut scuze pentru comportamentul ei. Totul pare sa se aseze. Acel nemernic nu a fost gasit inca. In ziua accidentului a disparut din spital. Asistenta se intorcea sa verifice perfuzia insa a gasit patul gol. Politia este pe urmele lui dar pana acum nu avem vesti. Ariana se afla mereu in prezenta cuiva din cauza piciorului pe care inca il are bandajat. Namjoon si cu mine ne-am apucat sa pregatim urmatorul album si acum sunt in camera lucrand la melodii. Tresar usor cand aud o bataie in usa.

    - Hyeong, sunt eu, Jimin.
    - Intra! Este deschis.
    - Hyeong, cred ca avem o problema...

-------------------------------------------------------
Niciodata nu reusesc sa postez cand vreau. Va rog sa imi atrageti atentia cand trec mai mult de 3 zile de la un capitol😣😓. Sper sa va placa. 😄
Zi frumoasa!! 💃💃😄