Seicul

Capitolul 10

- Niciodata nu mi-am imaginat ca o sa alegi un astfel de local - spuse Tariq.

Jade ridica privirea din meniu, pe care il sria deja pe de rost si il privi pe Tariq.

- Nu iti place?

Tariq privi in jurul lui. Restaurantul i se parea prea zgomotos, exagerat de sufocant si plin de lume. Din lumanarile care se aflau aprinse pe masa picura ceara care se preligea peste suportul care le sustinea. Peretii erau plin de postere cu Venetia si Florenta, iar ca muzica ambientala predomina opera.

- E... diferit - comenta el. Nu este tipul de resaturant in care obisnuiesc sa mananc. Am crezut ca o sa alegi un loc mai... elegant. Tipul de restaurant in care intodeauna ti-ai dorit sa mergi, dar nu ai avut ocazia.

Jade lasa de o parte meniul.

- Te referi la acele restaurante in care poti sa obtii o rezervare doar daca esti cineva? La tipul de restaurante cu care esti tu obisnuit?

- Da, pentru ca acele restaurante sunt foarte bune.

- Si acesta este de asemenea unul bun - afirma ea, desi tu pari ca il judeci inainte sa ii dai o sansa. Doar pentru ca nu trebuie sa ceri un impumut la banca ca sa mananci aici, nu inseama ca mancarea nu este delicioasa. In realitate , am crezut ca ti-ar placea ceva diferit, un loc unde sa nu te cunoasca nimeni, mai ales ca tu te plangi de asta tot timpul. In schimb - continua sfidandu-l cu privirea - poate ca iti place sa te priveasca mai mult decat vrei sa recunosti. poate ca anonimatul te sperie.

- In realitate, ma bucur destul de anonimat - murmura el, privind catre meniu. Deci ce imi recomanzi?

- Aici , ei prepara pastele , nu le cumpara si pe urma le gatesc.

- Si sunt bune?

- Foarte bune. Sunt de infarct.

Tariq o privi pe Jade si observa cum acea rochie neagra ii scoate in evidenta sanii plini si rotunzi.

- Am crezut ca femeile nu mananca carbohidrati.

- Poate ca tipul de femei pe care le cunosti tu , nu. Eu personal urasc restrictiile unei diete.  Singurul lucru pe care il fac aceste diete este sa oblige lumea  sa isi restrictioneze mancarea. Toata viata lor se invarte in jurul negatiei, si nu isi dau seama ceea ce isi doresc cu adevarat.

Tariq isi dadu seama ca si el de asemenea isi nega ceva in acel moment. Daca nu ar fi fost Jade, ar fi lasat o suma buna de bani pe masa si i-ar fi spus ospatarului ca isi pierdusera pofta de mancare. Atunci, ar fi dus-o in apartamentul lui, si ar fi devorat-o in toate modurile posibile.

Isi dadu seama ca permise ca ea sa fie cea care conducea si se intreba de ce. Poate ca  se simtea indatorat fata de ea pentru ca ii furase virginitatea, sau poate ca pentru ca ea lucra pentru el , iar relatia dintre ei era cea mai echilibrata pe care putea sa o aiba?

- Cred ca in seara aceasta vom schimba rolurile. Te las pe tine sa alegi in locul meu, ce spui?

- Mi-ar face placere.

Jade ridica capul. Imediat ospatarul se prezentase la masa lor ca sa le aduca niste masline si paine, salutandu-o pe Jade cu un zambet larg. Probabil pentru prima data , Tariq se vazu ignorat. Ospatarul se intoarse spre el doar pentru ai spune ca este un barbat norocos pentru ca avea langa el o asemenea frumusete de femeie.

Trebuia sa recunoasca ca, ospaarul avea dreptate in privinta aceasta. Jade era extrem de frumoasa in acea seara. Isi lasase parul buclat desfacut care ii cadea in cascada peste umeri. Rochia pe care o purta era mult mai eleganta fata de costumele pe care obisnuia ea sa le poarte la munca si ii scotea in evidenta formele corpului. Lantisorul cu pandativ din argint incrustat cu pietricele albastre se odihnea intre sanii ei facandu-i parca in ciuda. Cu un efort isi indeparta privirea din decolteul ei si ii intlni ochii care in lumina lumanarilor pareau sa straluceasca si mai tare.