strigăt neauzit | k.th& j.jk

VIII

"Jungkook , ce însemn eu pentru tine..? "
Această întrebare mi se repetă în minte ca un ecou . Sunt blocat şi nu ştiu ce să răspund .

- Sunt un nimic , aşa-i? întreabă cu voce stinsă

Mi se rupe sufletul şi îmi vine să urlu de durere . De ce e atât de greu să-mi exprim sentimentele față de el ? De ce trebuie să doară atât de tare?

- Ştii , probabil dacă nu ai fi venit tu .. cred , ba nu , sunt sigur că aş fi fost mort din cauza singurătății.. Tu ...tu însemni atât de mult pentru mine . zice suspinând

Încep să plâng încet ca să nu par slab în fața lui . Vreau să nu-mi mai fie frică de el , vreau să scap de acest sentiment.

- Hăh , Taehyung ..nu ştiu la ce te referi . spun trăgându-mi nasul . Noi ..noi doi suntem doar nişte străini .

Nu ! Ce am zis ? De ce am gura spartă? O să mă urască pentru asta , sunt sigur !

- Tocmai mi-ai confirmat că nu însemn nimic pentru tine . zice în şoaptă

Îl aud cum se ridică de la masă şi îşi îndreptă paşii spre mine . Se apropie din ce în ce mai mult iar inima mea o ia la goană . Se pune în spatele meu şi nu spune nimic , dar îi simt respirația caldă pe ceafa mea.

- Mi-aş fi dorit să fie mai mult între noi , însă îl ai pe Jimin ..şi te înțeleg . Poate ăsta e şi unul dintre motivele pentru care ai vrea să se mute aici , dar nu te judec şi nici nu stau în calea relației voastre . zice dur şi nepăsător în acelaşi timp

De ce plânge şi dintr-o dată e foarte serios?

- Eu ..eu nu sunt cu Jimin . Suntem pur şi simplu prieteni de când ne ştim . spun
- Păi , eu n-am nevoie de explicațiile tale . Acum dacă mă scuzi , eu trebuie să plec la muncă .

După ce spune asta pleacă pe hol , se încalță şi iese pe uşă . Mă uit în gol şi încerc să-mi dau seama de momentul de acum câteva secunde . S-a întâmplat totul atât de repede şi a fost atât de dureros.

Cad în genunchi şi încep să plâng bătând cu pumnii în parchet de nervi dar şi de tristețe.

" Se pare că acum am ajuns eu în locul lui .."