strigăt neauzit | k.th& j.jk

XVIII

Taehyung POV.

A sosit şi ziua în care Jungkook cu Jimin trebuie să plece în America. Sunt foarte fericit pentru amândoi , însă o să fiu iar singur . Când o să mă întorc de la muncă nu o să am pe cine săruta sau pe cine certa că lasă mereu uşa descuiată, nu o să am pe cine îmbrățişa şi cu cine râde dimineața . O să-mi fie dor de ei .

— Chim , mai ai mult? Trebuie să sosească maşina care ne v-a duce la aeroport. țipă Jungkook de la parter

— Lasă-l iubitule , el este mai ceva decât o fată când iese la întâlnire . îi spun râzând

— Să ştii că te-am auzit , netotule !! strigă Jimin din camera lui , făcându-ne pe mine şi Jungkook să chicotim.

Jungkook mă apucă de mână şi se uită atent în ochii mei.

— Promite-mi că nu o să suferi după mine.. spune trist

— Promite-mi şi tu că o să ne vedem zilnic . zic

Se apropie din ce în ce mai mult de fața mea , ajungând să ne sărutăm . Un ultim sărut , unul dureros şi cu regrete , sărutul de adio sau " ne vom vedea mai târziu".

Cei doi au urcat într-o maşină neagră cu geamuri fumurii şi au plecat . Mă uitam prin casă , care acum părea goală şi plictisitoare .

Jungkook POV.

— Tu eşti Jungkook , nu? întreabă şoferul

— Mda , aş putea să ştiu de unde mi-ați aflat numele?

— Copile ,nu sunt atât de bătrân încât să-mi vorbeşti formal. Sunt un prieten de a lui Jimin şi o să stau cu voi la facultate . Tu la desen , Mochi la dans , iar eu la muzică. zice cu un zâmbet care îți fura mințile

Mă uit către Jimin şi el dă aprobator din cap . Răsuflu uşurat la această afirmație şi mă fac mai comod pe scaun.

— Totuşi , cum te numeşti? îl întreb.

— El este Min Yoongi . îmi răspunde Jimin

— Ei bine , Yoongi , îmi pare bine să te cunosc . spun zâmbind

— Şi mie copile ..sper să ne înțelegem ..sper. spune şoptit.

Asta a fost ciudat . Pare bipolar acest Yoongi.

— Şi? Ştiți cumva dacă o să stăm la un cămin?

— Da , eu o să stau cu Jimin în aceeaşi cameră , iar tu cu o fată . O să te descurci tu . În fine.. o să avem camerele pe acelaşi etaj . mă informează el

— Oh , am înțeles.

După toată această discuție , ajungem într-un final şi la aeroport , exact la fix , pentru că altfel pierdeam zborul . Şi totul datorită dragului şi scumpului Mochi.

"Îmi doresc din tot sufletul ca totul să fie bine pe perioada facultății .."