strigăt neauzit | k.th& j.jk

X

Jungkook POV.

Am ieşit cu Jimin din cafenea în ploaia torențială de afară , niciunul dintre noi nespunând nimic .

Nu ştiu exact unde ne ducem, dar cert e că îmi pare foarte rău că el a fost la cafenea în acel moment important . Poate reuşeam să-i spun lui Taehyung cât de mult îl iubesc , sperând ca şi el să aibă aceleaşi sentimente pentru mine.

Ajungem la un bloc nu foarte mare care pare destul de vechi .

— Jimin , unde suntem? întreb uitându-mă atent la uşa din fața mea .

El îşi lasă capul în jos părând trist şi debusolat.

— Chiar nu mai ți minte acest loc?

Mă uit la el confuz încercând să-mi aduc aminte , însă nimic.

— Nu . spun încet , sunetul ploii acoperindu-mi vocea.

Jimin mă apucă de mână şi mă trage în apartament .

Mă uit în jur dar nu este nimic care să-mi aducă aminte de acel lucru pe care încearcă Jimin să mi-l amintească . La un momentdat simt un miros înțepător , un miros înăcrit .

— Jimin.. mirosul ăsta.. spun îngrozit

Se uită la mine trist , aproape plângând.

— Acum îți aduci aminte..? întreabă apucându-mă de umăr.

Dau aprobator din cap şi simt cum ura din mine creşte .

— Cum de ai găsit cheile de aici? El parcă le pierduse .
— Hă , dobitocul ăla? A spus aşa doar ca să uităm noi de acel moment..
—Încă mai este închis? întreb
— Normal , nu mai iese de acolo până moare . zice Chim râzând

Mă uit împrejur şi văd urmele de sânge de pe pereți , canapeaua încă dărâmată . Nimic nu se schimbase din ziua aceea.

— Şi totuşi , de ce m-ai adus aici? întreb curios
— Mă gândeam că ..hmm..Dacă Taehyung o să ne dea vreodată afară de la el , să avem un loc în care să stăm ..Însă aici e nevoie de multă muncă şi mulți bani, pentru că arată totul ca naiba . spune Jimin serios.

Mă uit la el uimit şi nu mai ştiu ce să zic.

— O doamne , Jiminnie-ah . Te-ai maturizat , copănel? întreb râzând
— Doar mă gândesc la binele nostru , având în vedere că nu avem unde ne duce înafară de casa lu Taehyung , şi că ne avem doar unul pe celălalt. zice încet uitânduse drăgăstos la mine.

Mă duc spre el şi îl iau în brațe stând aşa ceva timp.

— Eşti cel mai tare frare pe care nu l-am avut niciodată . îi spun.
—Fără dulcegării , te rog.
— În regulă , hai acasă .

"Trebuie neapărat să vorbesc cu Taehyung despre momentul din cafenea , însă trebuie să-l găsesc într-o dispoziție bună.. "

-----------------------------------------------------------------
BlackMoonFeelings13 La mulți ani, micuțo ! Sper să-ți placă noul capitol :3