14-O zi obișnuită

534 14 0
                                    

Îmi sună ceasul... Ceas handicapat de ce a trebuit să exiști?!! Este 6:30. Asta înseamnă că trebuie să mă ridic din pat. Ufff... Mă ridic din pat și merg să-mi fac un duș și să mă spăl pe dinți. Hotărăsc să mă îmbrac așa:

Merg la mama, o salut și îi spun că pornesc spre liceu

Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.

Merg la mama, o salut și îi spun că pornesc spre liceu. Iau un măr din bucătărie și pornesc. Îmi pun căștile în urechi și ascult piesa mea preferată. Pe drum îmi acoperă cineva ochii și spune:

"-Ghici cine e!"

Atunci îmi dau seama că e Nathaniel. Mă întorc cu fața la el. Eram extrem de aproape de fața lui... El "se împiedică" și îmi dă un sărut. Nu mă împotrivesc. Îmi place de el. Și îmi place orice la el. Nu e cine știe ce bad boy... Dar nu e nici cel mai cuminte.
Mă desprind din sărut și mă uit în ochii lui negrii și întunecați care ascund multe secrete. Mă trage de talie și mă sărută pasional. Eu îi răspund repede la sărut.

"-Sălbaticule, vezi că suntem pe stradă!"

"-Nu-mi pasă! Crede-mă!!"

Continuăm sărutul zeci de secunde și după mergem pe stradă, ținându-ne de mână. Ajunși în liceu mergem la noi în clasă și ne așezăm în bănci. După câteva minute intră și Derek pe ușă. Dar cum naiba? Nathaniel l-a lăsat într-o baltă de sânge! E ciudat. În fine... Vine spre noi și ne privește cu aroganță și-și continuă drumul spre ultima bancă unde stătea Krista. Se pare că sunt împreună pentru că Derek o pipăie peste tot pe Krista. Iaac scârbos! Încă târfa aia de Krista nu s-a luat de mine! Dar presimt că o va face! Doamne pare toată de plastic! Are silicoane, are botox și are un cur de invidiat! Dar nu de mine! Eu sunt mulțumită de cum arăt eu! Mda... După ce-mi iau ochii de la acel cuplu "adorabil" mă întorc spre Nathaniel care se holba la mine cu acei ochi de care sunt topită... De ochii aceia negrii! Eu am ochii de un verde smarald. Îi ador!!

Ora se termină și mergem la cantină. Ne așezăm la o masă și începem să povestim tot felul de chestii. La un moment dat vine și Emma și se alătură conversației noastre... Nu prea interesantă. :))

Orele trec așa de repede. Nu s-a întâmplat nimic în ore! Am ajuns acasă. Am salutat-o pe mama și am mers în camera mea. Mă plictisesc de mor. Am hotărât să mă uit la un film KING ARTHUR: Legenda sabiei. *uitați-vă la film! e super fain :))* După ce filmul s-a terminat m-am pus și m-am culcat că nu mai aveam ce face.









Scuze că e așa de plictisitor acest capitol doar că nu am mai avut inspirație! :(

Anonimul îndrăgostit ✔Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum