13-Te cunosc în sfârșit

544 23 1
                                    

Am ajuns acasă. Se pare că mama a mers la servici așa că pot povesti mai bine cu acel băiat.

"-Deci... Cum te numești?"

"-Nathaniel."

"-Dar Nathaniel nu îl chema pe celălalt tip?"

"-Nu, mi-a furat până și numele! El s-a numit Derek."

"-Aa... Ok. Câți ani ai?"

"-16... Ca tine! :>"

"-Mda... La ce liceu ești?"

"-Ca și tine!"

"-Ămm... Nu te-am văzut!"

"-Mda... Am lipsit de la școală..."

"-De ce?"

"-Nu îmi plăcea să-l văd pe Derek lângă tine!"

"-Aa... Ok. De acum tu vei sta lângă mine!"

"-Bine :)"

"-Ai chef să ne jucăm ceva?"

"-Ce?" zice și face un zâmbet al dracu de pervers la mine.

"-La ce dracii mei te gândești?"

"-Ămm... La nimic! :))"

"-Mdah..."

"-Deci... Ce vroiai să ne jucăm? :>"

"-Ămm... Monopoly? :))"

"-Dacă vrei tu..."

După ce am jucat mult și bine Monopoly el a mers acasă. A ajuns și mama acasă și i-am zis că am cunoscut un băiat drăguț și chestii de astea mamă-fiică. :))

Nu pot dormi... Perfect! Totul se datorează lui! Mă gândesc la el! La acele buze trandafirii... Off, ce naiba e în mintea mea?!!
În mintea ta e Nathaniel!! Uuu! Te-ai îndrăgostit!! :>>
Ești o conștiință proastă! Oricum suntem una și aceeași persoană deci și tu te-ai îndrăgostit de el! Haha!!
Asta înseamnă că și tu ești proastă! PROASTO! :))
Deparcă nu știai că așa m-am născut! Hai lasă-mă să dorm!




Cam scurt... Știu! :(
O să mă revanșez! :>

Anonimul îndrăgostit ✔Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum