× capitolul 17 ×

572 84 3
                                    

"h-hyung ..." imi dau capul pe spate si las climaxul sa ma cuprindă .

Jin se pune langa mine , amândoi respirând greu .

"asta ... a fost ..."

"uimitor !" il completez si ii sărut buzele rosii de la atata muscat.

ne uitam unul in ochii celuilalt , simtindu-mi obrajii arzand ! nu pot sa cred ca in sfarsit am facut-o....!

"Jinnie hyung?"

"mmm?"

"te iubesc mult mult de tot !" incerc sa fac un mic aegyo si pare ca merge , deoarece Jin incepe sa zambeasca si ma saruta apasat pe buze , facandu-ma sa rosesc puternic.

"eu te iubesc mai mult !" imi saruta amandoi pbrajii si imi face cu ochiul .

imi ascund fata rusinat si imbratisez perna de langa mine , afundandu-mi fata in ea .

"esti asa de dragut!" chicoteste si simt cum imi saruta crestetul capului si se ridica din pat .

imi ridic privirea curios si il vad cum se indreapta cu pasi lenesi spre baie , luandu-si haine de schimb din dulap.
zambesc si imbratisez mai tare perna , dar telefonul ma anunta ca am primit un mesaj , asa ca , dupa un oftat lung , il iau de pe noptiera de langa pat , marindu-mi ochii imediat ce am vazut cine mi-a scris : yoongi ...
  mâinile au inceput deja sa imi transpire, iar buza de jos a început să tremure . deschid mesajul si il citesc cu atentie de parca viața mea ar depinde de el :

  yoongi: jimin ... vreau sa vorbim... iti cer doar 5 minute si dupa te las în pace ...

  înghit in sec si mai citesc o data mesajul , asigurandu-ma ca am citit bine :

eu: bine . ne vedem maine in parcul din centru

yoongi: acolo unde obisnuiam sa mergem...?

eu: obisnuiam . si da ... ne vedem acolo la 4
eu: daca întârzii,  iti ratezi singura sansa .

yoongi:  voi fi acolo

   las un oftat sa imi părăsească buzele si imi pun telefonul la loc .

  "-hyung!  imi place aicispun cu o voce vesela si incep sa alerg printre copacii înfloriti, admirand cu atentie florile rozalii.
   -ma bucur sa aud asta , jiminie ! putem veni mai des daca vrei ." dau vioi din cap si chicotesc atunci cand o petala aluneca pana in parul lui   negru  .
   ma apropii de el si i-o dau jos , lasand-o sa alunece pana pe ciment. yoongi imi zambeste dragastos,  ciupindu-mi usor varful nasului.
   rusinat, imi ascund fata in palme,  dar hyung mi-o îndepărtează imediat,  sarutandu-mi buzele .

  o lacrima imi aluneca pe obraz din cauza ca mi-am amintit de acel moment atat de frumos dintre noi, care , acum , pare ca s-a intamplat acum mult mult timp ....

  "jimin ?!"

  nu apuc sa imi ridic privirea , ca imediat simt doua brațe în jurul meu , imbratisandu-ma strans.

  "shh, o sa fie bine , ok ? doar ... calmeaza-te . iti fac un ceai?"

  "mhm...."

   imi zambeste si inainte de a pleca , imi sărută fruntea,  lasandu-ma singur in camera ...

ʜᴇ's ʙᴀᴄᴋ ✔Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum