× capitolul 2 ×

1.2K 132 6
                                    

A trecut o saptamana de la ziua mea si totusi inca ma gândesc la Yoongi si la venirea lui spontana... Inca imi vine sa tremur de frica si sa am un fior pe sira spinari cand ma gandesc la amintirile cu el si la cum s-a comportat cu mine ...
Las un oftat sa imi scape printre buze si ma intind pe pat . Jin vine langa mine , in tacere , si ma ia in brate .

"Nu mai fi asa suparat , Jiminnie ..." isi trece mana prin parul meu , mangaindu-l .

Imi adancesc mai mult capul in scorbitura gatului sau si imi inchid ochii pentru cateva secunde .

"De ce s-a intors ...?" intreb soptind , jucandu-ma cu degetele .

Jin ofteaza si isi duce degetele sub barbia mea , ridicandu-mi capul la nivelul sau . Imi saruta scurt buzele si spune :

"Nu stiu , dar te asigur ca o sa fiu mereu langa tine !"

Ii zambesc trist si imi pun iar capul pe pieptul lui , ascultandu-i bataile inimii . Imi inchid ochii , dar acea liniste benefica este sparta de sunetul telefonului meu , care ma anunta ca am primit un mesaj .
Oftand intignat , ma desprind din imbratisarea calduroasa a lui Jin si iau telefonul de pe noptiera . Ochii mi se maresc brusc la vederea mesajului si lacrimi incep sa imi curga pe obraji .
Jin a sarit repede din pat si m-a luat in brate , mangaindu-ma pe cap .

"Shh ... Ce s-a intamplat ?"

Ii arat mesajul , iar acesta isi inclesteaza pumnii , pe fata lui formandu-se o incruntatura adanca. Imi musc buza de jos si imi arunc telefonul pe pat.

"Ce ma fac , Jin ?" spun printre lacrimi .

"Hei , nu uita ce ti-am zis ! Voi fi mereu langa tine si vom gasi o solutie , dar ... Trebuie sa imi explici ce s-a intamplat intre voi doi. Cu amanunt !"

Imi musc buza de jos si expir cu greu . Stiam ca va trebui sa ii explic la un moment dat , dar nu sunt pregatit ! Nu stiu cum va reactiona , nu stiu daca ma va mai iubi la fel de mult si nu stiu daca parerea lui despre mine va mai fi aceasi ...

Secrete intunecate , pam pam pam ;)

ʜᴇ's ʙᴀᴄᴋ ✔Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum