Întâmplare

Suntem ok?

  [Anastasia Bieber]

Deja mă săturasem de toate. Mama tot stătea pe capul meu încercând să înțeleagă ce am de nu vreau să vorbesc cu ea. Pentru ultima oară i-am spus să mă lase singură și să își întrebe fiul cel mare ce am. Nervoasă de tonalitatea vocii mele și de faptul că îi răspund incert, a ieșit trântind ușa în urma ei. Christian venise de dimineață acasă și încercă să îmi explice ceea ce s-a întâmplat, dar evident că erau numai minciuni. Eu știu ce am văzut în acea filmare și nu voi pica de proastă în fața lui, dacă asta crede. Uneori simt că nu merit toate lucrurile care mi se întâmplă, dar alteori parcă astea sunt pedeapsa pentru că am o relație cu cel pe care l-am considerat frate ani buni. Având atâtea pe cap, imi mai începuse și o durere teribilă de burtă acum o jumătate de oră. Ridic bata chiloților și îmi dau o palmă peste frunte văzând că mi-au venit problemele.

- Super! Asta îmi mai lipsea acum...

Oftez și ies din cameră spre a mă duce în baie unde să îmi fac un duș și să mă schimb. Nu ies bine pe ușă că îmi apare Christian în față. Vreau să îl ocolesc, dar nu mă lasă.

- Te rog să te dai. Am nevoie la baie, îi spun și încerc să îl împing ușor, dar nu se mișcă.

- Nu mă dau nicăieri până nu îmi spui de ce nu mă crezi. Ți-am explicat clar că ea m-a sărutat și că nu am avut ce face. Crezi că te-aș înșela? mă întreabă pierzându-și cumpătul.

- Chiar nu îmi pasă ce ai face. Doar lasă-mă să trec!

- Ana, nu pleci până nu vei înțelege că toată aia a fost doar o prefăcătorie.

Cuvintele lui mă iritau și sângele continua să curgă din mine. Trebuia să ajung cât mai urgent la baie înainte ca el să vadă că m-am pătat.

- Doamne, ce ai pățit? mă întreabă deodată, mărindu-și ochii albaștri. Ești numai sânge, Ana!

- La dracu! Ți-am spus să mă lași să mă duc la baie, idiotule! am țipat și l-am împins de lângă mine, mergând spre baie.

Am încuiat ușa după mine și am dat drumul la apă în timp ce mă dezbrăcam. Mi-era scârbă de tot sângele care se afla pe picioarele, pe lenjeria și pe pantalonii mei. Imediat după ce m-am spălat și m-am schimbat, mi-am prins părul într-un coc și am plecat în cameră unde mă aștepta Chris.

- Poți pleca? Vreau să stau singură, i-am spus și țineam ușa deschisă așteptând să iasă mai repede.

- Nu până nu discutăm.

- Am mai discutat. Acum poți pleca.

- Ana, te rog, spune și se uită intens la mine.

Neputând rezista am închis ușa și m-am așezat lângă el.

- Ce vrei să mai discutăm, Chris? Știu destul de clar ce s-a întâmplat.

- Asta e faza! Nu, nu știi. Ai impresia că știi, Ana! Acel clip e doar o înscenare pentru a ne face nouă rău. Tu chiar nu realizezi? Oh, haide! De parcă nu ai cunoaște-o pe Linda, să fim serioși acum! izbucnește și mă sărută.

L-am împins inițial, dar buzele alea pline mă hipnotizau și nu puteam să nu le sărut la rândul meu. Nu puteam să mă abțin din a le mușca și din ale simți peste ale mele. Se vedea că mi-au lipsit. După ce se desprinde încet din sărut, își pune două degete sub bărbia mea, se uită în ochii mei și îmi spune:

- Suntem ok acum, nu? zâmbește și îmi face din ochi.

- Suntem ok, îi spun și îl iau strâns în brațe.