Întâmplare

Christian e al meu

Trecuse o săptămână de când brunetul se întoarse acasă. Anastasia nu mai vroia să îi stea pe cap,mai ales acum când îi spusese că nu îl mai interesează de ea. Christian se mutase într-un apartament împreună cu Nicole. Datorită vicleniei roşcatei,relația lor mergea din ce în ce mai bine.

********

- Iubitule,mă poți ajuta să desfac capacul de la borcanul cu dulceață,te rog?

- Sigur,iubito. Dă-l încoace,se oferă brunetul.

- Poftim.

După ce desface capacul îi returnează borcanul şi continuă să mănânce.

- Hei babe,ce ai zice dacă azi am merge până la Pattie? Îmi e dor de ea,se prefăcu roșcata.

- Orice pentru tine,morcoveață,şi îi sărută fruntea.

- Te iubesc mult Bieber!

- Şi eu Thomson,îi răspunde luând-o în brațe.

- Iubitule,noi când vom începe şcoala?

- Mâine,am fost eu ieri şi ne-am reinițializat dosarele,spuse brunetul sorbind din cafea.

- Aha,am înțeles.

********

[Anastasia Bieber]

Azi e joi,ce zi nasoală. Cele mai grele materii o să îmi irosească opt ore din viață. Mă bucur că voi putea să stau cu Mag. Ne-am apropiat foarte mult în ultima vreme.
Mergeam pe coridorul şcolii. Am ora de sport,dar am decis să chiulesc,chiar nu am niciun chef să transpir ca un porc şi să îmi ciufulesc părul.
Mă îndrept spre dulapul meu şi îmi scot perechea de căşti. Mă aşez în fund şi încep să ascult muzică. Deodată,cineva îmi trage firul de la căşti şi îmi ridică fața:

- Acum că eu şi Christian am venit la liceul ăsta,ai face bine să nu stai pe lângă el sau jur că te distrug. Christian e al meu! spune Nicole,strângându-mi bărbia.

- Ia mâna de pe mine,zic eu şi mă eliberez din strânsoare. Ce fel de fată eşti tu? Ce problemă ai cu mine şi cu fratele meu? Crezi că îmi e frică de tine? Dacă vreau,chiar acum mă pot duce la Christian,dar la câte a zis şi a făcut nu merită.

- Ce ifose pe tine,spune roşcata şi începe să râdă batjocoritor. Ascultă aici copile,îți mai zic o singură dată şi apoi plec. Christian e al meu şi nu voi lăsa pe nimeni să îmi ruineze viitorul.

După cele spuse pleacă fâțâindu-şi fundul. Îi arătăm degetul mijlociu şi o strâmbam pe la spate. După ce îmi calmez pachetul de nervi,îmi pun buricele degetelor pe tâmple şi încep să le masez. Fata asta nu e în toate apele. Fratele meu trebuie să scape de ea. Chiar dacă mi-am promis mie că nu o să mai vorbesc cu el până ce nu se va schimba,trebuie să îl avertizez de Nicole.

Mă ridic şi fug spre clasa lui. Deja obosisem,nu o să mai plec de la orele de sport de-acum. Ciocănesc la uşă şi după ce aud un "intră",păşesc în sală. Am noroc că este ora de franceză. Fiindcă sunt una din elevele preferate ale profesoarei îmi va fi ușor să o înduplec.

- Bună-ziua,doamnă Ashton.

- Bună şi ție,Anastasia. Cu ce te pot ajuta? mă întreabă femeia blondă,micuță de statură.

- Uhm,eu am venit să...ca să,dacă ştiți... am început să mă bâlbâi pentru că nu ştiam cum să formulez cerința.

Toți ochii erau ațintiți asupra mea şi râsete răsunau în clasă. Mă uit la Christian care lăsase capul în jos fiind foarte rușinat de prezența mea. O văd şi pe Nicole care mă privea amenințător.

- Liniște,clasa a XII-a! țipă profesoara,şi îi mulțumesc din suflet. Băieți,voi sunteți deja maturi şi aşa vă comportați? Măi,măi,măi. Scuză-i Ana,nu prea ştiu cum să se comporte. Ce vroiai să spui?

- Puteți să îl lăsați pe fratele meu să iasă cinci minute din clasă,pentru că aş dori să vorbesc cu el,vă rog!

- Desigur,nicio problemă. Christian,poți pleca, spune doamna Ashton şi îi face semn spre uşă.

- Dar nu vreau să plec,răspunde sec şi dur.

- Christian, sora ta vrea să vorbească cu tine. Ridică-te.

Acesta îşi dă ochii peste cap şi iese din clasă,cu mine după urmele lui.

- Ce vrei?

- Bună şi ție,da şi eu fac bine.

- Ana,nu am timp de tine. Aşa că spune odată ce vrei şi lasă-mă! Ai nevoie de bani? Uite,spune scoțând din buzunar o bancnotă de 20 de dolari.

- Ce? Nu,ești nesimțit!

- Deci asta era? M-ai chemat ca să mă înjuri?

- Nu. Vreau să te anunț de ceva în legătură cu inocenta,prețioasa,frumoasa şi scumpa ta iubită,spun accentuând atributele adresate roşcatei.

- Ce treabă ai tu cu Nicole? Jur că dacă o atingi sau dacă îi faci ceva,nu răspund de acțiunile mele,mă amenință apucându-mă de braț.

- Eu să îi fac asta? Christian de parcă nu mă cunoști,de parcă nu am fi trăit împreună atâția ani. De parcă nu ştii că nu sunt în stare nici să omor o muscă, d-apăi să mai lovesc o persoană. Ea m-a amenințat. Mi-a spus să nu vorbesc cu tine,să nu mă bag în relația voastră şi să nu îi stric planurile de viitor că dacă nu mă distruge. Ai un monstru profitor şi materialist pe lângă tine,chiar nu vezi? Te vrea doar pentru bani,deschide ochii odată Christian!

- Spune asta fata care mă vroia mort. Ce hilar,Anastasia. Ascultă,revine el schimbându-şi tonul în unul accentuat şi tăios. Nu mai minți. Nu mai vreau să aud nicio vorbă de la tine în legătură cu Nicole,înțeles? mă întreabă.

- Ce? Nicole chiar..

- Taci,Anastasia. Am zis să te oprești din vorbit despre ea. Şi acum dacă nu mai ai nimic de spus,poți pleca. Pa,spune îndreptându-se spre uşa clasei.

Îl opresc trăgându-l de mână şi îl îmbrățișez. Îl țin strâns. Simțeam că totul depinde de această îmbrățișare.

- Ce dra...

Vrea să vorbească,însă se oprește. Îmi las capul pe pieptul lui care mi-a lipsit atât de mult. (Nu ştiu de ce,dar plâng,şi mie mi s-a întâmplat ceva asemănător)
Lacrimile acumulate de dorul lui îşi fac apariția la colțul ochilor,însă nu le las să cadă. El îşi pune buzele pe fruntea mea şi mă sărută rapid,oftează,mă strânge puternic pentru câteva clipe şi pleacă în clasă.

După ce intră,încep să plâng ca un copil. Nu mai puteam,vreau să vorbesc cu fratele meu. Îmi e atât de dor de el şi nu mai suport răceală dintre noi. Se vede că îi e dor de mine,cum îmi e şi mie de el. Încă mai simt parfumul lui şi feeling-ul de a fi în brațele lui.

Te rog Christian,ai grijă de tine. Cu scorpia aia în viața te,e cam greu.

Următorul capitol la 18☆ şi 8 comentarii drăguțe. Fără "next" sau "următorul". Vreau părerea voastră despre capitol sau despre un personaj anume. Voi încerca să poate a mai des,scuze de întârziere ¡~¡