Eternal love

Capitolul 7.

" Cu siguranta am tradata tara sau Regele intr-o viata anterioara".  

Dezastrul ce se afla in fata mea este unul de nedescris. Mica camera ce ar vrea sa fie o sufragerie, pare ca ar fi trecut prin mainile unui razboi. Canapeaua sta rasturnata in mijlocul incaperii, televizorul vechi este acum spart in mii de bucati, sticle de soju si bere sunt sparte si ele. Peretii de pe hol sunt si acestia destul de loviti, bucataria fiind si aceasta destul de avariata. Singurele camere care par sa fi scapat cu bine sunt camera mea si a fratelui meu.

Ma linistesc cand imi dau seama ca Han-Neul inca nu a ajuns acasa si incep sa il caut pe nemernicul meu tata, ce a facut dezastrul din fata mea. Atunci cand realizez ca acesta nu este acasa suspin frustrata si ma apuc imediat sa pun totul in ordine.

Este trecut deja de ora 18 , nici fratele meu nici nenorocitul meu tata inca nu au ajuns acasa. Am incercat sa mai salvez cate ceva din bucatarie insa majoritatea farfuriilor si paharelor au fost si acestea sparte. Sufrageria acum pare aproape la fel ca inainte, cu exceptia televizorului si a mesei de lemn distrusa si aceasta. 

Ma indrept spre iesirea din casa cu sacul plin de cioburi cand usa de intrare se tranteste de perete brutal. 

-Oh, curva acasa s-a intors.

-Perfect, tot beat esti, ii spun enervata acestuia si dau sa trec pe langa el insa mana in care tin punga plina cu cioburi imi este prinsa dur.

-Unde crezi ca mai pleci, treci si fa-mi de mancare, spune rastit iar in urmatorul moment ma tranteste pe podeaua rece din hol. In impactul cu materialul dur cateva cioburi reusesc sa treaca prin punga intrandu-mi in mana stanga si facandu-ma sa scancesc de durere. 

-Atat de proasta, exact ca ma-ta, nu esti buna de nimic, tipa acesta  palma sa murdara si plina de bataturi facand contact cu obrazul meu. Socata , reusesc sa imi opresc lacrimile sa cada, deja fiind obisnuita cu palmele ce acesta mi le ofera ocazional si ma ridic in picioare pentru a nu-i mai lasa posibilitatea de a ma mai lovi. Obrazul simt ca mai are putin si imi ia foc din cauza impactului. Privirea imi cade pe  mana stanga si vad cum cateva cioburi stau infipte in palma mea , acestea fiind ingradite de mici firisoare de sange.

-Nu ma mai compara pe mine cu acea femeie, incerc sa ii spun eu pe un ton cat mai calm insa simt cum nervi ma invaluie la auzul acelei femei.

-De ce, te deranjeaza cand iti spun ca esti la fel ca ea. Esti la fel de curva ca ea!

-Nu sunt ca ea, eu nu v-am parasit desi as fi vrut sa o fac, nu am putu sa il las si nu am sa il las pe Han-Neul niciodata cu tine. Calmul a plecat de langa de mine de mult, nervii punand stapanire pe corpul meu si in acest moment imi doresc sa il iau la bataie pe individul din fata mea.

-Unde ai fost azi noapte, te-ai dus sa fac bani , imi este sete da-mi ...

-Ce se intampla aici?

La vederea fratelui meu ce sta in pragul usi, corpul imi ingheata. Nu as fi vrut sa ma vada in aceasta postura niciodata, am evitat mereu ca el sa ia parte la certurile dintre mine si nemernic dar mai ales sa vada atunci cand ma loveste. Ochii fratelui meu atunci cand imi vede sangele ce imi curge din palma devin mai intunecati ca niciodata iar respiratia ii devine din ce in ce mai scadata.

-Han-Neul...incerc eu sa spun insa nenorocitul mi-o ia inainte.

-Oho , fiul de catea s-a intors acasa, unde ai fost nenorocitule.

-Nu ii mai spune asa, tip eu la acesta.

-Nu imi spune tu ce sa fac, curvo!

-Nu ii mai spune asa, tipa la randul sau fratele meu iar urmatorul gest ma ia atat pe mine cat si pe tatal meu pe neasteptate. Han-Neul il prinde pe nenorocit si il izbeste puternic de zidul din hol, insa nenorocitul desi beat nu se lasa mai prejos si cu o miscare rapida il intoarce dur pe fratele meu cu spatele de perete si isi pune apasat bratul in jurul gatului sau.