Eternal love

Capitolul 10.

 ''O suta de vieti de as avea tot pe tine te voi iubi , iubirea mea eterna.

Lasam ca dorintele noastre sa zboare spre cerul plin de stele, rugandu-ne la acesta, ca iubirea noastra sa se implineasca. Frica de a fi prinsi ma bantuie in permanenta, mintea imi spune mereu sa am mai multa grija, insa inimia imi spune ca trebuie sa il vad in permanenta pe orabonim .  Daca Regele ar afla de relatia mea cu Nam Tae doua lucruri grave s-ar intampla si nu sunt sigura care dintre ele m-ar distruge mai rau. Primul lucru ce l-ar face abonim este acela de a ma exila si a ma detrona. As ramane cu nimic, as fi renegata sau urata de toata lumea. Nu l-as mai putea vedea pe el. Insa stiu si ca daca Regele ar afla de relatia noastra, Nam Tae in schimb ar fi decapitat, iar asta ar insemna pentru mine cea mai cumplita pedeapsa. 

Ies din gandurile mele intunecate cand cele doua maini calduroase ale lui Nam Tae ma prind strans in bratele sale.  Imi asez timid capul pe pieptul sau putand sa ii aud  inima cum ii bate cu putere.

-Te iubesc Xin, te iubesc cum nu mi-am imaginat vreodata ca pot iubi pe cineva.

Imi prinde bland obraji in mainile sale facandu-ma sa imi ridic privirea astfel ochii nostrii ce sunt inundati de lacrimi de emotie intalnindu-se.

-Te iubesc Nam Tae, atat de mult te iubesc incat imi este frica, frica sa nu te pierd. Sa dispari de langa mine este cea mai mare pedeapsa pe care as putea sa o primesc in aceasta viata. 

Sprancenele i se unesc intr-o incruntatura la cuvintele mele, insa aceasta dispare la fel cum a aparut. Un zambet cald i se asterne pe fata, capul sau apropiindu-se tot mai mult de al meu. Fata lui este doar la cativa centimetri de a mea facandu-ma sa ii simt respiratia calda peste a mea.

Ca un dans lent isi trece buzele sale fine peste ale mele, timid si parca cerandu-mi permisiunea. Cu mainile tremurande ii ating incet fata lui frumoasa si mi le petrec in jurul gatului sau, parca  accept invitatia la acest dans incantator.  Buzele sale le busta pe ale sale, atat de incet parca vrand sa memoreze fiecare moment, fiecare miscare.  Nevoie de aer ne face sa ne rupem din sarut iar cand ii intalnesc privirea calda, un val de emotie imi strapunge corpul.

-Xin tu esti iubirea mea eterna.  "

-Iubirea mea eterna.

Ma ridic speriata in sezut cand aud acele cuvinte in urechea mea. Cu ochii inca incetosati din cauza somnului ma uit speriata prin camera inca invaluita in intuneric. Nu este nimeni. Ochii imi fug la geam si vad cum ploaia si-a lasat amprenta pe acesta. Picaturile de ploaie ce se preling pe fereastra din camera mea imi explica de ce am avut din nou un vis cu EL. 

Misteriosul din visul meu. Deja au trecut cativa ani de cand tot il visez, ma obisnuisem sa vad cum mor eu, moare el. Insa de la un timp a inceput sa apara in alte vise. Vise care atunci cand ma trezesc ma fac sa plang sau imi fac inima sa ma doara, parca de dorul cuiva. 

Imi trec frustrata mana prin par si ma ridic sa vad cat este ceasul . Pufnesc nervoasa atunci cand vad ca au trecut doar trei ore de cand TaeHyung m-a lasat in fata casei. Somnul meu pe noaptea aceasta s-a dus odata cu visul ce l-am avut. Ma ridic din pat luandu-mi telefonul cu mine si ies din camera intreptandu-ma spre bucatarie. In drumul meu fac o oprire spre camera nemernicului si ascult la usa sa vad daca a ajuns acasa. Respir usurata cand ii aud sforaiturile  semn ca pana maine nu se va trezi si imi continui drumul spre camera fratelui meu. Intru incet in camera pentru a nu il trezi iar cand aprind lumina telefonului  imi cade din mana.

-Ce mama...

Ma indrept furioasa spre intrerupator iar atunci cand camera se lumineaza, un val de ingrijorare pune stapanire pe mine. Patul lui Han-Neul este la fel ca azi dimineata, semn ca nu a ajuns inca acasa. Sau nu a fost nici ieri. Ma indrept spre bucatarie sa vad daca este acolo insa atunci cand imi dau seama ca fratele meu inca nu a ajuns acasa, nu stiu daca sa fiu speriata sau nervoasa.