Capitolul 22.

83 8 1
                                    


Dragostea este intr-adevar un sentiment minunat. Cautam in fiecare om, pe cel care iti poate oferi acest sentiment, cautam pe cel care ne aduce soarele dupa ploaie si ne salveaza de singuratate si intuneric vesnic.

Acum sunt fericita, linistita. Ma simt in siguranta. Acum ca Bogumy a reaparut in viata mea ma simt impacata.

Dupa o perioada in care, greutatile au napustit asupra mea, se pare ca soarele a reiesit si pe strada mea. Teama ca ceva rau se poate intampla oricand, ma bantuie uneori insa aceasta este inlaturata de zambetele celor ce ma inconjoara.

Evenimentele din ultima perioada m-au impiedicat sa aflu ce s-a intamplat cu cel care m-a injunghiat si care se presupune a fi tatal meu , dar acum ca totul in jur pare sa revina la normal am sa ma asigur ca voi afla.
~

Degetele lungi ale lui Taehyung imi rasfata parul in timp ce stau in bratele sale. Ne aflam cu totii in sufragerie, uitandu-ne la un film ales de Kookie. Jimin alaturi de prietena mea stau pe fotoliul de langa al meu si al lui Taehyung. Jin, Kookie si J-Hope stau unul langa altul pe canapea, cu un bol mare de popcorn in brate in timp ce Suga, RM, Han-Neul si Bo Gum stau asezati la baza canapelei pe niste perne. Zambesc cald cand intalnesc privirea blanda a lui Bogumy.

In timp ce ne indreptam spre casa baietilor, de la vechea mosie, i-am povestit lui Taehyung povestea ce ma leaga de Bogumy. Nu m-a condamnat pentru ceea ce i-am facut prietenului său pentru ca da, am aflat si eu ca sunt foarte buni prieteni.

Flashback

"Masina vireaza spre dreapta si se opreste pe marginea drumului.

-Uita-te la mine, ingeras, sopteste iar eu ii urmez ordinul. Tu nu esti de vina cu absolut nimic. Atunci cand iubesti pe cineva esti dispus sa te sacrifici pentru el, nu asa ai facut si tu acum ceva timp cand te-ai pus in fata mea pentru a ma salva? Atata timp cat cei din jur nu te condamna,Yoona, tu de ce o faci?

Obrajii incep sa imi arda la auzul cuvantului "iubire", imi duc palmele in jurul acestora in incercarea de a reduce din roseata iar privirea mi-o indrept spre geamul din partra mea.

"Iubire" un cuvant atat de mare, un cuvant ce, candva nici macar nu visam la acest sentiment. Nu pot sa spun ca il iubesc pe Taehyung, nu stiu cum este iubirea diferita de cea fata de fratele si prietena mea. Ori de cate ori il vad simt mii si mii de fluturi ce roiesc in stomac. Cand nu este langa mine ii simt dorul, imi fac griji pentru el iar atunci cand se afla langa mine ma simt in siguranta, ma linisteste. Inima o ia la fuga de fiecare data cand ma atinge. Presupun ca asta este inceputul unei frumoase povesti de iubire iar actiunile sale ma fac sa cred ca si pentru el este la fel

Nu pot sa uit nici de visul pe care l-am avut cu printesa Xin. Daca Taehyung nu este cel despre care vorbea printesa, daca aceasta este o iubire pasagera? Nu am decat sa astept, timpul este singurul care v-a decide asta.

-Pe langa asta trebuie sa ii multumesc prietenului meu ca a revenit in oras si pentru ca te-a facut sa te ierti, continua si imi indrept din nou privirea spre el.

-Poate m-am invinovatit prea mult insa cred ca vina tot a mea a fost. Acum ca este bine, pot sa spun ca ma simt linistita.
-Taehyung, continui privindu-l, voiam sa te intreb, de unde si pana unde aceasta legatura intre voi doi? Tin minte ca pe vremea aceea nu cred ca te-am vazut pe acolo.

- Ne-am cunoscut in urma unor altercatii. De atunci am ramas foarte buni prieteni, iar pe pista, mergeam si eu pe vremea aceea insa se pare ca destinul nu a vrut sa ne intalnim in acele momente. Eu eram pe pista noaptea, tu erai ziua ingeras, raspunde si imi prinde mana intr-a sa.

Cu miscari lente duce mana spre buzele sale rozalii si imi saruta bland podul palmei. Mii de furnicaturi imi strabat corpul in urma contactului si simt cum rosesc din nou. "

Eternal loveUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum