Eternal love

Capitolul 5.

"Mainile noastre stau strans impreunate in poala mea.  Barbatul de langa mine, linistea ce ne inconjoara, mirosul parfumat al florilor, luna ce vegheaza asupra noastra ,  ma fac sa ma simt fericita.
Totul mi se pare un vis, unul care as vrea sa nu se termine niciodata. Inca nu imi vine sa cred ca nu m-a parasit atunci cand a aflat cine sunt cu adevarat.
Ma simt implinita.
Stam intinsi pe iarba brumata, sub clar de luna asa cum o facem de mult timp. Chipul sau frumos,  alb ca laptele, nasul drept cu acea alunita , ochii sai negri ce stralucesc atunci cand ma privesc , buzele sale conturate frumos de culoarea bujorilor din gradina, sunt indreptate spre cerul instelat. Pare atat de pierdut in ganduri, pare ca si-ar dori sa poata citi in stele.
-S-a intamplat ceva Xin.
-Nu orabonim, raspund inrosindu-ma toata atunci cand sunt prinsa ca il priveam.
-La ce te gandesti orabonim?
-La noi doi Xin, la momente ca acesta. As vrea mereu sa avem asfel de intalniri insa fara a ne ascunde. Cat de minunat ar fi fost daca tata si Regele nu ar fi fost in razboi, totul ar fi fost atat de usor.
-O sa fie bine orabonim, spun incercand sa il linistesc cand ii aud frustrarea in glas. Capul meu se lasa usor pe umarul sau gest ce il face pe orabonim sa imi stranga mai tare mana.
De cand l-am cunoscut pe Nam Tae, lucrurile din viata mea au luat  cu totul alta intorsatura. Pana la el, tot ce faceam era sa particip la consiliul de la Palat, sa invat si sa iau parte la evenimentel la care Regele imi impunea sa fiu prezenta. Din cand in cand evadam de la Palat intrand in lumea oamenilor normali. Asa am reusit sa o intalnesc pe Han Ah care mi-a devenit prietena tot asa reusind sa il intalnesc si pe Nam Tae, in lumea oamenilor normali.
Daca certulrile intre partide, ura Regelui indreptata spre cea a tatalui lui Nam Tae si invers , nu ar fi existat, acum nu ne mai feream de nimeni. Insa viata nu este intotdeauna asa cum visezi tu, viata uneori poate fi prea dura de aceea imi este teama , imi este teama ca il pot pierde in orice moment pe barbatul pentru care mi-as da viata.
-Orabonim, ce crezi ca se intampla cu noi dupa ce murim?
-De ce  asa de odata, intrebarea Xin? spune acesta, lasandu-si capul in jos pentru a ma putea privi in ochi.
-Nu stiu, ma gandeam doar asa.
-Lasa gandurile acestea intunecate departe de tine Xin, moartea nu este ceva la care tu ar trebui sa te gandesti.
-De ce, oricine  gandeste la un moment dat ce se va intampla cu el atunci cand moare. Eu vad moartea precum o gaura neagra, tu nu te-ai gandit niciodata ce se va intampla cand vei muri?
-Ba da Xin, spune acesta oftand. Insa pe mine nu ma sperie moartea in sine, nu ma sperie gandul ca as putea muri, cel mai rau ma ingrozeste gandul ca tu ai putea muri. Nu as mai rezista pe acest pamant o secunda fara tine. Daca tu mori Xin, mor si eu, tonul sau serios imi face pielea sa se zbarleasca.
-Nici sa nu aud aceste cuvinte, orabinim. Daca eu as muri, tu ar trebuie sa iti traiesti viata in continuare, sa iti intemeiezi o familie si sa fi fericit.
-Tu ai putea face acest lucru, Xin. Intrebarea lui ma ia total prin surprindere. Bineinteles ca nu as putea trai fara el. Ceea ce a spus orabonim mai devreme este cu totul adevarat. Nici eu nu as mai avea puterea de a trai fara el in lumea aceasta.
-Orabonim, crezi ca exista o alta lume, crezi ca ne vom mai naste din nou?
-Nu stiu sigur Xin, insa daca exista o lume paralela sau daca exista o urmatoare viata, noi doi cu siguranta ne vom reintalni. Chiar daca nu ne vom recunoaste la inceput, inimile noastre vor sti sigur ca sunt facute una pentru cealalta. Una o va cauta pe cealalta iar atunci cand se vor gasi vor batea in acelasi timp, exact cum fac acum. Inimile noastre nu pot trai una fara cealalta asa ca sa nu iti fie teama de moarte, noi doi cu siguranta ne vom reintalni si in urmatoarea viata.
Promit"

Imi las capul sa cada in palme si suspin  frustrata pentru a nu stiu cata oara pe ziua de astazi. Ma aflu la receptia bibliotecii unde lucrez part time si multumesc tuturor ingerilor ca pentru doua saptamani, restaurantul unde lucrez este in renovari, alfel nu stiu ce randamente as fi avut.
Pentru prima data in ultimi cinci ani de zile, de cand acel cosmar a inceput sa tot apara,  nu am fost mai speriata ca noaptea trecuta.  Nu a fost acel cosmar, a fost un altul dar din care nu m-am trezit plangand ca de obicei. Ceea ce m-a speriat intr-adevar a fost momentul in care am observat ca afara nu ploua. Dupa cinci ani de zile in care barbatul din vis era invaluit intr-o aura neagra, noaptea trecuta i-am putut vedea ca prin ceata chipul. De cate ori ma gandesc la el, un sentiment ca l-as cunoaste imi bantuie mintea.
-Domnisoara Kim Young Ah, auzindu-mi numele imi ies din ganduri si ridic capul rapid.
-Seulgi m-ai speriat cand ai venit,  intreb cand imi vad prietena stand in fata micii receptii.
-Nu stiu la ce te gandeai atat de cufundata in propriile ganduri dar te strig de trei minute, Yoona.
-Imi pare rau doar ca sunt obosita.
-Oh nu domnisoara , sa nu te aud. Mergem la mall si apoi la petrecerea din seara aceasta, sa nu aud vreo obiectie.
-Dar nu am spus nimic, anunt ridicand mainile in semn de predare.
-Nici nu trebuie, acum haide sa mergem.
-Deja s-a facut ora si in plus cine mai face o petrecere joia, pe bune oamenii din ziua de astazi nu stiu de facultate sau de munca , intreb uitandu-ma la ceas si constat ca timpul a trecut chiar repede astazi.
-Multa lume Yoona,  acum haide avem multe de facut, spune aceasta cu un entuziasm in glas ce pana acum nu l-am auzit.
Dau din cap in semn sa mergem iar aceasta ma urmeaza bucuroasa. Am acceptat cu greu ca in seara aceasta sa merg la o petrecere, mintea mea nefiind tocmai dispusa sa vada barbati beti sau femei cu fuste scurte dansand lasciv. L-am anuntat pe fratele meu ca in seara aceasta voi dormi la Seulgi iar el m-a asigurat ca va  dormi la un prieten.
De weekendul trecut de cand cu micul incident de la restaurant si de cand Kang -Neul mi-a prezentat noi sai prieteni ce din punctul meu de vedere mi se par suspiciosi dar in acelasi timp destul de prietenosi , nu am apucat nici pana acum sa il intreb de unde ii stie. Mi-am propus ca weekendul acesta sa imi petrec mai mult timp cu fratele meu si sa aflu acest lucru.
Dupa doua ore in care practic am fost tarata de catre Seulgi in fel si fel de magazine, de unde si-a cumparat cateva haine, ne indreptam spre o mica cafenea pentru a ne odihnii ca mai apoi sa ne indreptam spre casa prietenei mele. Odata intrate in cafenea dam sa ne asezam la o masut de doua persoane insa inainte sa ma asez la masa imi aud numele undeva in cafenea. Ma intorc spre persoana ce m-a strigat aceasta gesticuland amuzant din maini si un zambet imi apare pe buze.
O trag pe Seulgi dupa mine iar cand ajungem la masa , imediat ni se face semn sa ne asezam, lucru care il si facem.
-Se pare ca ne intalnim tot mai des, spune cu un zambet larg J-Hope.
-Da , sa fie acesta un semn, spune Jin in timp ce baga in gura o bucata mare de prajitura facandu-i lui Seulgi cu ochiul si imediat primeste o palma peste cap din partea lui Jimin.
-Da, din ce in ce mai des, spun usor stanjenita si neintelegand de ce am venit la ei la masa. "Poate eram curioasa, dar de ce?"
-Si fetelor, ce faceti voi aici singure, intreaba Jimin uitandu-se in ochii prietenei mele care incepe sa se inroseasca imediat, lucru ce pe mine ma amuza.
-Ne relaxam deocamdata, raspunde Seulgi atunci cand isi revine si ridica nepasator din umeri.
-Data viitoare putem sa va insotim, spune Jimin iar un zambet larg ii acopera ochii lucuru ce mi se pare adorabil.
-Si apoi, intreba J-Hope.
-Mergem la o petrecere in clubul Velvet, auzind raspunsul prietenei mele ce dintr-o data este foarte sincera ii lovesc piciorul pe sub masa in speranta ca momentul de sinceritate sa se termine si o vad cum se abtine sa nu tipe de durere la mine. As fi vrut sa minta , nu ca cei trei baieti sa afle ca asta seara vom merge la petrecere. Mi se pare ciudata apropierea aceasta intre noi tinand cont de faptul ca pana acum i-am vazut de doua ori iar astazi este cea mai lunga conversatie pe care am avut-o cu ei.
-Serios, si noi mergem la aceeasi pentrecere, ne anunta plin de entuziasm J-Hope.
-Si restul prietenilor nu va insotesc,  intreaba Seulgi iar mie imi vine sa imi dau palme. Stiu ca am o prietena mult prea curioasa insa astazi intrece limita curiozitatii dar intr-un fel ma bucur ca o face. Nu stiu din ce motiv sunt interesata sa aflu daca KimTaehyung, cel mai arogant barbat ce l-am vazut pana acum, va aparea diseara la petrecere. O parte din mine isi doreste sa il revada dar o alta se roaga sa nu o fac.
-Va veni si NamJoon, Suga probabil va sta acasa si va dormi iar restul...au o treaba.
Modul ezitant  in care pronunta J-Hope ultimele cuvinte ma fac sa fiu curioasa ce fel de treaba au cei doi baieti, mai bine spus doar unul dintre ei, insa abandonez gandul cand imi dau seama ca nu vad rostul. Pana la urma , cine se crede el ca este sa ma faca sa ma simt asa, prima impresia pe care mi-a lasat-o a fost aceea a unui barbat arogant ce are toate femeile la picioare, a doua impresie atunci cand m-a scapat de la umilire a fost aceea a unui  barbat careia ii pasa de o femeie dar mi-am schimbat-o imediat ce i-a revenit aroganta.
-Noi ar cam trebui sa plecam, spun atunci cand ma uit la ceas si o vad pe prietena mea cum isi mareste ochii atunci cand vede cat timp mai avem la dispozitie pentru a ne pregati.
-Ne-a parut bine sa va revedem si ne vedem diseara, spune Jimin facandu-i din nou lui Seulgi cu ochiul iar aceasta se inroseste din nou.
-Sigur ne vedem diseara, ii anunt pe baieti dupa care iesim din cafenea plecand grabite spre statia de autobuz.
~
Stam in fata clubului, asteptandu-ne randul sa intram . Nici acum nu am inteles cum a reusit Seulgi sa faca rost de invitatii dar am renuntat la ideea de a mai intreba-o atunci cand mi-a spus pe un ton dur "Treaba mea, tu nu te baga doar distreazate." De mult timp nu am mai fost intr-un club si intr-un fel ma simt chiar entuziasmata si recunoascatoare prietenei mele ca m-a tarat pana aici. Seulgi a facut o treaba incredibila asta seara, reusind sa ma aranjeze atat de frumos cum nu am fost niciodata. Parul lung ondulat la varfuri dat pe o parte, machiajul simplu ce imi lumineaza fata ma fac sa ma simt frumoasa iar hainele sale ce mi le-a imprumutat, fusta scurta neagra din piele stramta ce imi vine deasupra genunchilor , perechea de pantofi negri cu toc ce imi dau batai de cap si bluza neagra cu spatele gol ma fac sa uit de tot ce ma asteapta acasa. Am decis ca asta seara sa imi las grijile de o parte si sa ma simt bine asa cum de mult nu am mai facut-o.
-Care a fost treaba cu tine si Jimin , la cafenea? O intreb in timp ce inaintam pe holul intunecat al clubului.
-Ce vrei sa spui, intreaba Seulgi incercand sa para ca nu intelege.
-Seulgi, esti prietena mea de cat timp, intreb eu pe un ton fals si imi duc un deget teatral sub barbie, sa vedem de cand, de foarte multi ani asa ca nu ma lua pe mine cu ce vrei sa spui si raspunde-mi.
-Yoona.... Incearca aceasta sa spuna insa i-o iau inainte.
-Iti place de el nu, intreb amuzata de situatie.
-Nu chiar, adica nu stiu este un barbat frumos dar nu pot sa spun ca imi place de el, este a doua oara cand il vad. Ma simt intimidata de el, asta este tot.
-Da , da , nu imi vinde mie gogosi ca nu te cred. Nu ai auzit de dragoste la prima vedere, o intreb eu jucaus iar aceasta imi da o palma peste brat.
Intram intr-un final in club iar un "o" de mirare imi iese din gura. Seulgi imi zambeste amuzata prinzandu-mi mana intr-a sa si ne indreptam spre barul localului. Clubul este unul foarte frumos. Nu este unul foarte luxos dar nici o baraca in care iti este  frica sa stai. Este un club destul de dragut iar muzica ce rasuna in boxe parca te cheama in mijlocul incaperii pentru a dansa. Petrecerea organizata asta seara este una  privata in care nu multa lume poate intra, ci doar cei care prezinta o invitatie asa cum noi am facut mai devreme, lucru ce ma bucura nesuportand aglomeratia excesiva, oamenii plini de transpiratie ce se lipesc de tine sau barbatii inecati in bautura ce incearca sa te agate.
Dupa ce ne comandam bauturile, ne intoarcem privirile spre ringul de dans insa campul nostru vizual este intrerupt de o statura barbateasca ce sta acum in fata noastra.
-Hei ati venit, striga destul de tare incercand sa acopere muzica Jimin atunci cand vine spre noi.
-Da am venit, raspund cu un zambet stanjenitor pe fata.
Incep sa ma simt tot mai intimidata de acesti baieti si nu inteleg de ce. Ei incercat de fiecare data sa fie cat mai prietenosi cu noi iar eu parca vreau de fiecare data sa ii evit tot mai mult.
-Ce faceti aici, haideti cu noi la masa, spune acesta in momentul in care vad cum ii prinde mana lui Seulgi iar aceasta parca ingheata cand vede gestul. Privirile ni se intersecteaza iar atunci cand ii vad fata rosie incep sa rad puternic lucru ce il face si pe Jimin sa se intoarca spre mine.
-S-a intamplat ceva, intreaba acesta confuz iar eu dau din cap in semn ca nu , inca razand.
Acesta da nepasator din umeri si incepe sa mearga spre scarile ce duc la un alt etaj al clubului. Urc scarile inspaimantata ca as putea cadea din cauza tocurilor, iar atunci cand ajungem la etaj regret imediat ca am venit aici si mai ales ca am fost de acord sa vin la masa la Jimin.
Min Ah, femeia ce ma uraste atat de mult si care a incercat sa imi faca rau, sta asezata pe canapea in bratele unui barbat ce nu ii pot vedea chipul dar ce pare ca va fi mancat de catre femeie cat de curand.
-Uitati pe cine am gasit, striga tare Jimin pentru a fi auzit atunci cand ajungem in fata locului unde baietii stau. Toate privirile ajung pe mine si pe Seulgi mai putin a barbatului ce este devorat de catre Min Ah.
Le fac cu mana baietilor , pe buze avand un zambet stanjenitor si raman surprinsa atunci cand J-Hope vine la mine oferindu-mi o imbratisare calduroasa.
-Yoona ai venit, striga atunci cand ne rupem din imbratisare ,  lucru ce o face pe Min Ah si pe barbat sa se rupa din actul aproape sexul ce il faceau mai devreme.
La vederea barbatului, inima mi-o ia din nou la goana si un val ciudat de gelozie pune stapanire pe mine. Daca pana acum regretam ca am venit aici, cand ii observ privirea rece  imi vine sa ma bat singura.
Femeia de langa el pufneste sarcastic la vederea mea dupa care se arunca in bratele lui Kim Taehyung pentru a relua ceea ce faceau inainte insa este oprita si indepartata de acesta.
-Nu credeam ca o sa te vad aici, spune RapMonster cand ma asez langa el si langa J-Hope.
-Nici eu nu credeam ca o sa ajung aici, ii raspund abatuta iar acesta incepe sa rada.
Nu sunt o adepta a bauturilor alcolice , de fapt le urasc asta poate chiar din cauza nenorocitului de acasa insa in seara aceasta la insistentele lui J-Hope si ale lui Seulgi am acceptat cu greu sa dau pe gat doua shoturi cu bautura spirtoasa.  O data ce aceasta isi face efectul, un val de entuziasm imi acapareaza corpul. Il iau pe J-Hope de o mana si cu cealalta pe prietena mea, ce pana acum a stat de vorba cu Jimin si coboram scarile pentru a ajunge pe ringul de dans dar nu inainte de a imi intoarce privirea spre Kim Taehyung care spre surprinderea mea are privirea tot pe mine. Daca ochii mei stralucesc din cauza bauturii ei bine ai barbatului arogant sunt reci si parca vor sa ma ucida. Care e treaba cu barbatul asta?
Imi revin imediat si continui sa cobor scarile alaturi de cei doi. Ajunsi pe ring incepem sa dansam lasandu-ne ghidati de muzica ce rasuna in boxe, iar Jimin cu Jin vin si ei langa noi. Daca J-Hope si Jimin danseaza neasteptat de bine, nu pot sa spun acelasi lucru de Jin. In ultimele zece minute nu stiu cat de mult am dansat pe cat am ras de modul haios a lui jin de a dansa. Cu cat cunosc mai bine baietii cu atat sunt tot mai prietenosi si mai amuzanti, chiar imi place de ei , exceptandu-l pe unul singur. Un val de ameteala si o caldura puternica imi invaluie corpul aasa ca  ies afara din clubul ce mi se pare din ce in ce mai aglomerat dar nu inainte de a o anunta pe Seulgi.
Desi este o noapte rece nici afara nu par a imi reveni. Stiam ca nu trebuie sa beau, eu nu beau niciodata, nu stiu de ce am acceptat lucrul acesta. Ma indepartez de intrarea clubului, fiind si aceasta destul de aglomerata si ma asez dupa un coltul intunecos al clubului.
Imi simt de odata mainile prinse intr-unele mari si aspre iar spatele imi este trantit pe peretele scorturos al clubului. Un sunet de durere imi iese din gura la impactul cu zidul si ridic speriata fata spre individul ce m-a trantit.
-O dar ce avem noi aici, spune dur barbatul din fata mea.
-Ci...cine esti, intreb speriata atunci cand ii vad zambetul malefic.
-Nu conteaza cine sunt, ce cauta o fetita atat de mica ca tine aici, spune acesta incepand sa imi mangaie clavicula, iar o stare de greata imi invadeaza gatul.
-Da-mi drumul, spun le un ton cat mai serios sperand ca acesta sa nu sesizeze frica din ea. Acesta incepe sa rada iar eu imi simt picioarele din ce in ce mai slabite cand buzele sale slinoase incep sa imi sarute gatul.
-Am spus sa imi dai drumul, tip  eu la acesta iar lacrimile din ochii mei par a nu mai avea rabdare si coboara pe obrajii mei insa barbat ce urmeaza sa ma voieleze nici nu ma asculte, iar mainile sale imi apuca coapsele strangadu-le cu putere.
-Daca vrei sa mai traiesti, mai bine ai asculta-o. Vocea rece a barbatului ce de ceva timp imi bantuie inima, rasuna pe aleea intunecata facandu-ma si pe mine sa ma cutremur de frica.
Barbatul ce m-a tintuit pe peretele rece imi da imediat drumul iar eu alunec slabita pe pamantul rece.
-Oh Blank, nu stiam ca este a ta, spune barbatul sarcastic iar eu raman surprinsa la auzul numelui.
-Pleaca Lee acum, tipa acesta iar eu tresar de frica.
-Ai noroc Blank, fetita a scapat de data aceasta dar niciodata..., nu apuca sa termine amenintarea ca este prins de gulerul bluzei si cu un pumn este trantit pe pamant.
-Am spus sa o lasi in pace, nu o cunosc asa las-o in pace.
-Sigur Blank, cum zici tu, spune acesta in pe un ton sarcastic in timp ce se ridica de jos si pleaca de langa noi.
Il vad pe Kim Taehyung sau Balnk, cum Dumnezeu l-o chema , cum isi trece o mana pe fata in incercarea de a se calma. Inca nu ma priveste si ma bucur pentru asta, altfel cred ca as ingheta vazandu-i privirea rece. Se intoarce cu tot corpul spre mine , pasii sai auzindu-se din ce in ce mai aproape iar eu incerc sa ma fac tot mai mica parca vrand sa fiu inghita de peretele de care stau sprijinita.
Il vad cum se lasa in jos iar atunci cand o mana de a lui incepe sa imi mangaie parul, tresar speriata.
-Hei esti bine, intreaba cu o voce calda si cu totul diferita de cea de mai devreme iar eu dau din cap afirmativ. Ridic privirea spre el iar cand o intalnesc pe a sa, bineinteles ca inima iar incepe sa bata cu putere. Daca toata seara a avut o privire de parca ar fi vrut sa ma omoare de data aceasta ochii sai sunt calzi, linistitori. Vazandu-l langa mine, ma simt din nou protejata, ceea ce mi se pare un lucru foarte straniu. Niciodata nu am simtit nevoia de a fi protejata, am stiut mereu sa ma apar singura insa de cand l-am intalnit pe el, aceasta nevoie este tot mai intensa.
-Multumesc si imi cer scuze, spun timid lasandu-mi privirea in jos insa imediat barbia imi este prinsa usor in degetele sale lungi facandu-ma sa ma uit in ochii sai.
-Ti-am spus, niciodata sa nu iti mai ceri scuze de la nimeni mai ales cand nu este vina ta, tonul sau devine unul dur iar ochii daca pana acum erau unii calmi, acum sunt reci, lucru ce ma infioara.
-Se pare ca ti-ai facut un obicei din a te salva, spune pe un ton glumet atunci cand imi vede teama iar eu ii ofer un zambet.
-Haide sa mergem, spune acesta iar cand ma prinde de brat pentru a ma ridica, picioarele imi cedeaza la loc.
Se lasa in jos langa mine iar o urma de teama ii draverseaza chipul frumos.
-Ai spus ca esti bine, spune acesta usor speriat.
-Sunt bine doar ca nu stiu ce mi se intampla, plicioarele parca nu vir sa ma asculte, il anunt eu pe acesta iar urmatorul gest ma face sa tip speriata. Una dintre mainile sale ajung sub genunchii mei iar cu cealalta imi prinde spatele. Ne ridica pe amandoi si porneste nepasator  spre parcarea clubului.
-He lasa-ma jos, ii spun si incerc sa spac din bratele sale.
-Stai linistita sau vei cadea, cum crezi ca vei putea merge , spune strangandu-ma mai mult in bratele sale facandu-ma sa tresar.
-Unde mergem , Seulgi probabil ma cauta, il intreb atunci cand ajungem in fata unei masini negre.
-Nu iti fa probleme ii voi timite un mesaj lui Jimin in care ii voi spune ca am plecat, ma anunta acesta nepasator cand ma lasa jos pentru a deschide usa din dreapta soferului." Bine, arogantul este si manierat, gandesc in sinea mea."
-Unde mergem, il intreb din nou cand intram in masina.
-Centura domnisoara, spune pe un ton glumet eu incepand sa imi fie frica ca am acceptat sa intru in masina, practic unui necunoscut.
-Te-am intrebat unde mergem, tonul meu pare mai speriat decat as fi vrut sa sune iar Kim Taehyung pare sa sesizeze acest lucru si isi intoarce privirea spre mine.
-Stai linistita , nu iti voi face vreun rau, ma anunta incercand sa ma calmeze. Te voi duce acasa, nu cred ca ca ai mai vrea sa ramai in club in starea in care te afli.
-Nu...nu acasa, du-ma la Seulgi acasa, ma priveste suspicios atunci cand ma vede ca evit sa fiu dusa acasa insa nu spune nimic. Ii trimite inca un mesaj lui Jimin pentru a o aduce pe Seulgi acasa dupa care porneste in viteza spre adresa pe care i-am spuso.
Dupa cateva minute bune in care linistea a bantuit in masina, iar gandurile mele au fost indreptate spre barbatul ce a uncercat sa ma violeze si spre numele pe care i l-a adresat lui Taehyung, acesta opreste masina iar eu constat ca am ajuns in fata blocului in care Seulgi sta. Raman surprinsa cand o vad pe acesta ca sta in fata intrarii slaturi de Jimin neintelegand cum a ajuns inaintea mea, insa deci sa las aceste ganduri pentru mai tarziu si ma intorc spre barbatul din stanga mea.
-Iti multumesc pentru tot ce ai facut in seara asta pentru mine, ii spun atunci cand privirile ni se intersecteaza.
-Nu ai pentru ce, este datoria mea de a te salva, spune acesta pe un ton glumet si cu un zambet frumos pe fata.
-Pai noapte buna Kim Taehyung , spun stanjenita dand sa ies din masina acestuia. In actiunea mea , mana imi este prinsa de a sa, inima incepand imediat sa bata cu putere. Ma intorc spre acesta confuza si constat ca privirea sa rece a revenit.
-De acum incolo spune-mi V , Yoona, spune acesta dandu-mi drumul la mana iar eu plec bulversata de langa el.
Ma indrept spre prietena mea ce pare speriata insa gandurile mele raman la barbatul din masina. Barbatul de mai devreme i-a spus Blank dar mie mi-a spus sa ii spun V.
Ce nume mai este si acesta V?
Cine este de fapt acest barbat?