Capitolul 8.

96 9 0
                                    

"Zi de primavara

Gradina palatului, arata de ceva zile, parca rupta dintr-o poveste. Aleile sunt bine pazite de pomii infloriti, pasarile isi canta suav melodiile in timp ce lacul din gradina palatului este mangaiat de mici petale de cires ce cad din copaci.

Stam intinsi pe iarba nu demulta vreme inverzita, imbratisati o buna bucata de timp. Apusul incepe sa isi faca aparitia.
Privirile ne sunt indreptate spre cerul ce acum este de culoare rozalie.
Nu ne spunem nici un cuvant.
Cuvintele sunt de prisos.
Ceea ce simtim unul pentru celalat nu se poate spune in cuvinte.
Vantul ce adie in asteptarea noptii parca vrea sa ne spuna ceva.
-Urasca asta. Vocea lui oraboni taie linistea ce ne inconjoara. Cuvintele spuse de el ma ingrijoreaza facandu-ma sa ma ridic brusc din bratele sale.
-Ce...ce vrei sa spui oraboni? Intreb speriata de acele cuvinte.
-Urasc sa ne ferim, urasc sa ne comportam ca doi straini atunci cand alte persoane sunt in jurul nostru. Urasc sa imi fie dor de tine chiar si atunci cand esti langa mine, sa vreau sa te iau in brate si sa nu pot.
Mi-as dori sa pot sa te iau de mana si sa plecam in cealalta parte a lumii.
-Cat trebuie sa mai astept Xin, cate zile mai trebuie sa astept sa te pot vedea mereu, sa te pot intalnii fara a ne feri, sa te pot tine de mana?
Disperarea din glasul sau ma face sa ma simt vinovata, situatia dificila de la palat... Regele , oamenii sai , nu ar accepta niciodata pe oraboni Print al Joseon ului. Lacrimi imi curg incet pe obraji, iar cand dau sa spun ceva , oraboni ma prinde intr- o imbratisare stransa.
- Nu iti face griji Xin, stiu...stiu tot. Dar te iubesc prea mult si nu vreau sa te pierd.
-Si eu te iubesc oraboni, spun afundandu-ma mai mult in pieptul sau si strangandu-l de data aceasta eu pe el, parca in disperarea de a nu il pierde.

-Dragostea mea ETERNA."

Ma trezesc mai mult emotionata decat speriata, in urma visului si imi dau seama ca lacrimile iar si-au facut aparitia. Afara probabil iar ploua, gandesc inca somnoroasa. Dau sa ma ridic de pe canapea insa sunt prinsa de o mana mare si tinuta pe loc . Ma intorc speriata iar cand intorc capul spre necunoscut, dau de doi ochi mari negri ce ma privesc intens.
- Ce s- a intamplat , de ce plangi? Intreaba Taehyung cu o voce ragusita ce imi face pielea sa se zgribuleasca.
-Nn...nimic, raspund incercand sa imi sterg ochii de lacrimi si dau sa ma ridic, insa aceasta ma trage la loc, astfel ajungand in bratele sale.
-C..ce faci, da-mi drumul, vreau sa ma ridic, ii spun acestuia usor speriata  incercand sa ies din imbratisarea lui, insa in zadar. Taehyung ma strange si mai tare in bratele sale iar eu incetez sa ma mai zbat in zadar.
-Sa mai dormim un pic Yoona, vocea ragusita a lui Taehyung se loveste de parul meu, iar urmatoarea sa actiune imi face inima sa o ia la fuga prin camera. Taehyung imi saruta fruntea dupa care isi scufunda chipul sau frumos , in scorbura gatului meu adormind imediat.

O senzatie puternica de deja vu, imi strabate corpul si mintea, insa decid sa o ignor neintelegand de unde si pana unde acest sentiment.
Ma intorc incet spre baiatul de langa mine realizand ca este pentru prima data cand sunt atat de aproape de el.

Genele sale lungi si dese contureaza frumos ochii migdalati ce acum stau inchisi, tenul de un alb angelic este in contrast cu parul sau des iar buzele sale rozalii si carnoase ma fac sa inghit in sec. Trec cu un deget peste bretonul ce ii cade ca o cascada pe frunte si pe ochi constatand ca doarme incruntat. Incerc sa il fac sa se relaxeze atigandu-i usor fruntea cu un deget si odata ce vad ca s a relaxat plec cu privirea spre alunitelele sale.
Una sub ochiul drept, o privesc iar degetul meu o atinge usor, una pe obrazul stang, una pe nara dreapta si inca una pe buza inferioara in partea stanga si o ating incet si pe aceasta la fel ca si pe celelalte.
Imi ridic privirea pentru a ii mai vedea inca o data chipul parca de portelan , degetul ramanadu-mi pe alunita sa. In urmatorul moment imi regret toate actiunile.
Doi ochi mari somnorosi stau si ma privesc cu ardoare iar eu raman parca inghetata cu degetul pe buza sa.
-Te distrezi, intreaba Taehyung cu vocea ragusita si imi prinde degetul tinandu-l pe loc atunci cand bat in retragere.
-Nnn...nu...sccu...
-Yoona, ce ti-am spus cu scuzele, intreaba acesta pe o voce usor iritata.
-Nnn...dau sa spun ceva insa nu am timp pentru ca aud cum usa se tranteste de perete.
-Ce faceti voi aici? Vocea prietenei mele rasuna in incapere iar atunci cand dau sa ma intorc spre aceasta , cad de pe canapea astfel facand contact cu podeaua rece.
Incaperea incepe sa rasune de rasete iar cand imi intorc capul spre barbatul de pe caneapea, inima o ia la fuga din nou prin incapere. Un zambet patratos si un chip luminat il fac pe Taehyung sa para cu totul si cu totul o alta persoana.
Stanjenita ma ridic rapid iar inainte de a iesi din camera o trag pe Seulgi dupa mine, trecand pe langa Jimin , pe care nici macar nu il observasem mai devreme.

Iesim pe un hol semi-intunecat ce de o parte si alta a acestuia se afla mai multe usi. Inaintez spre ceea ce cred eu ca este iesirea,  cu Seulgi in urma mea, insa reusesc doar sa dau de o terasa frumoasa.
Privelistea ma amuteste, un Seoul proaspat plouat dar linistit si plin de lumini se afla acum in fata mea.  Terasa ce se afla la etajul casei este si ea surprinzator de frumos decorata. Beculete mici si mari , lumineaza canapeaua ce sta in mijloc alaturi de alte doua scaune si o masa. Un gratar se afla undeva in margine iar in partea dreapta a terasei se afla o mica sera cu flori, lucru ciudata pentru o casa unde stau numai baieti.

-Ce faceati voi doi acolo? Sparge Seulgi gheata in momentul cand ne asezam pe canapea.
-Pai....nimic, raspund in timp ce imi analizez rana proaspat bandajata presupun de J-Hope sau Jimin.

-Serios Yoona, serios? A sta in bratele unui barbat este... Nimic? Intreaba aceasta pe un ton jucaus.

-Da, nimic. Dar tu ... Ce cauti aici Seulgi?  Din cate imi aduc eu aminte tu nu erai aici cand eu am venit, intreb incercand sa scap de interogatoriul sau.

- Stiu ca vrei sa scapi Yoona, spune aratand cu degetul amenintor spre mine,  astazi scapi...Nu vrei sa discutam cu ceea ce s-a intamplat acasa? Intreaba aceasta dupa un moment de liniste, insa dau din cap negativ. Amintirile cu nemernicul amenintandu-ma si dand in mine imi revin imediat in minte facandu-ma sa imi scutur capul parca vrand sa le sterg pe loc.

-Vreau sa stiu cum ai ajuns aici, ii spun cu un ton pisicos in incercarea de a depasi amintirea cu nenorocitul.
-Vezi tu Yoona, eu si Jimin...
-Asa, continua femeie...
-Ne placem recirpoc si am decis sa...
-Sa ce Seulgi, scurteaz-o!
- Sa ne cunoastem mai bine.
-Serios? Sa va cunoasteti mai bine, intreb total surprinsa.
- Seulgi tu sa astepti sa cunosti pe cineva, wow asta da noutate.
-Yaa femeie, grija cum vorbesti. De data asta este altceva, simt altceva. Jimin nu este ca alti barbati , este special, spune aceasta gesticuland si dand din maini aratand spre cerul negru.

-Eu sunt langa tine Seulgi, daca vrei sa il cunosti pe Jimin , atunci asa sa fie. Spun si izbucnesc intr-un ras isteric.
-Feme...
Seulgi nu apuca sa termine ce are de zis ca un bubuit zdravan zguduie casa din temelii.

Ne ridicam panicate de pe canapea iar cand dam sa iesim de pe terasa un strigat ma face sa inghet.
-Han Neul!!!
Coboram panicate la parterul casei, si ne indreptam amandoua speriate spre zona unde se aud zgomotele.

-Han Neul, ti-am spus sa ai grija, vocea lui RM rasuna acum in incaperea de langa.
-La naiba , a stricat- o si pe asta, il aud pe Yoongi spunand pe un ton calm.
-RM, cred ca ti-ai gasit nasul, spune Jin pe un ton jucaus dupa care aud cum in toata incaperea se aud rasete.

Intru cu Seulgi in incapere iar in urmatorul moment nu stiu daca sa ma apuc sa salivez sau sa ma enervez. O imagine parca rupta din revistele de moda se afla in fata noastra.
Un RM imbracat intr-o saplopeta de culoare gri si cu un maieu la fel de murdare sta langa fratele imbracat asemanator cu el. Yoongi imbracat din cap pana in picioare in negru mancand un mar verde sta sprijinit de o masina dezmembrata.. Un Kookie intr-o salopeta la fel ca a celor doi , insa a lui curata umbla la o alta masina,  un Jin si un Hobbie ce rad relaxati stand pe o canapea si un Jimin ce vine in intampinarea noastra mergand de parca ar defila pe vreun podium.

-Ce se intampla aici? Vocea ragusita din spatele meu , ma face sa ma intorc,  moment in care dau de acei doi ochi negri ce m-au vrajit ,un par ciufulit,  niste buze umflate si un Taehyung gata sa te seduce.

"Buddha , baiatul asta ar putea fi lejer model la Gucci ."

Eternal loveUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum