Capitolul 4

7 1 0
                                        

Toată clasa se ridică in picioare pentru a o saluta pe doamna Stown. Ora parcă nu se mai termina. Mă uitam la ceas iar timpul parcă refuza să mai treacă.  Mă gandeam doar la faptul că intr-o zi trebuie sa ii zic Sarei ca am un frate mai mare şi deja simt sentimentul de frică că o să o pierd. Dar.. Dacă afla de la altcineva micul meu secret,imi e teamă ca nu o sa aibă un sentiment de frică, ci de ură. Gândul ca o persoana a dracu de specială mă v-a urî,mă scoate din minţi. Şi iar gândurile mele sunt spulberate de clopoţelul ăla nenorocit. Vreau să ies afară dar o voce cunoscuta mă opreşte
-Unde pleci aşa grăbită fără mine,domnişoară?
-Ăm.. Pe afară. Voiam să mă plimb. Vrei să mă insoţeşti?
Se uita la mine cu o faţă roşie,eu bufnind în râs.
- În primul rând,normal că te însoţesc,nu vreau să păţeşti ceva. În al doilea rând,râzi ca vaca
Pufnesc şi mai tare şi râd cu lacrimi. Pot jura că Sara mă înjură de toţi morţii şi răniţii.
-T..Tu chiar crezi ca voi păţii ceva intr-o şcoală păzită mai rău ca la Casa Alba? Te înşeli iubire
Râsul meu se agravează şi simt cum Sara se abţine să nu mă bată.
-Ha ha ha. Foarte amuzant. Doar iţi purtam de grijă. Imi cer scuze miss arţăgoasa.
O shit! A doua persoană pe ziua de azi care imi spune aşa. Să dea domnul să nu mai fie si altele. Nu vreau să mi se zică aşa..devine enervant.
-O la naiba! Nu sunt arţăgoasă doar că pot să imi port şi singură de grijă. NU MAI MĂ TRATAŢI CA PE UN COPIL! LA DRACU AM 15 ANI!.
Incep să ţip pe coridorul şcolii şi simt cum tot holul se uită la mine dar mă durea in fund! Chiar mă săturasem să fiu tratată aşa!

Ies ca un fulger in curtea şcolii mergând spre un loc mai puţin populat. Unde este intrarea doamnelor de serviciu nu prea stă nimeni,un loc perfect pentru a petrece puţinul timp rămas din pauză, in liniste

Sara pov

Mira pleacă foarte rapid de lângă mine şi nu mai apuc să ii spun ceva.  Ce naiba a apucato? Eu doar ziceam in gluma. Şi cine zicea că o mai tratează ca un copil? La naiba,fata asta imi ascunde ceva şi v-oi afla.  Ii v-oi afla micul secret pentru că nu are voie sa aibă secrete faţă de mine. Nici eu de ea,logic. Aş vrea sa ma duc dupa ea dar fac mai mult rău,asa că rămân pe holul liceul uitându-mă după băiatul sexy de la a 11-a. Doamne,este aşa frumos băiatul ăla. E cel mai popular băiat din şcoală şi asta il face şi mai minunat. Uh,mai ales ca e genul de badboy şi asta mă inebuneşte. Mă uit ce mă uit şi il văd,băiatul care mă topeşte când trece pe lângă mine,se indreapta spre mine.
-Bună pisi*se aude din vocea lui atât de dulce* simt cum picioarele se inmoaie incet iar inima incepe să bată exagerat de repede.  Debea puteam scoate cuvântul ăla nenorocit din gură pentru că zâmbeam ca proasta. Imi iau inima in dinţi, trag aer in piept,multttt aer,şi scot un amărăt de
-Bună
Trece pe langă mine,făcându-mi cu ochiul. OMG. Mor aici. Trebuie să ii spun neapărat Mirei. Dau să ies afară dar sunetul care mă anunţă că pauza s-a terminat mă bagă inapoi in clasă. O la naiba. Mi-am adus aminte ca Mira este supărată sau nervoasă.  Nu puteam să ii spun astea. O să ii spun mâine sau...mai târziu? Nu ştiu.. off..

Mira pov

Stau şi ma gândesc de ce toţi mă considera inca un copil?  Adică, nu sunt nici adult sau mai stiu eu ce,dar nu am nici 5 ani să imi poarte lumea de grijă. Poate că am reacţionat cam tâmpit, dar simţeam că nu mai pot. O frate.. Sunt proastă!  Nu trebuia să reactionez asa in faţa Sarei..cine stie ce ciudată mă crede acum. Trebuie sa ii cer scuze. Adică, chiar nu pot traii fără sa vorbesc cu ea sau mai rău,fără să stau cu ea. O ,nu, nu,nu. Mă duc chiar acum să imi cer scuze, nu vreau să se mute cu alta sau altul in banca.  Nu o sa permit asta!

Mă ridic de pe bancă şi incep să alerg către clasă. M-am gândit să o iau pe la terenul de fotbal pentru a ajunge mai repede dar clar a fost o idee proastă pentru ca in timp ce alergam pe lângă zidul terenului de fotbal,se auzi doar o voce care ţipa
-Capuuullllll
Nu am apucat să mă feresc sau cel puţin să ma uit la mingia ce se indrepta spre mine cu viteza,pentru ca am simţit cum mingia atât de grea,mă loveşte in cap iar eu cad pe jos brutal ,cu capul intr-o piatră. Tot ce văd este negru ,iar până să nu mai aud nimic,aud doar ţipete de ajutor. După totul a fost întrerupt

Hehee capitol nou. Sper să vă placă.♥♥*scuzaţi greşelile gramaticale, dacă am,adică,nu prea stau eu să le corectez pe toate*

Decizia VieţiiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum