Într-o zi vom fi împreună ( În curs de corectare)

capitolul 6 *prima zi de lucru*

*** Nimic nu este bătut în cuie în dragoste, e un du-te-vino neîncetat, cu fluxuri si refluxuri, iar dorința poate reveni oricând.***

Ilinca:

Este deja luni, alarma telefonului îmi alungă visele și mă anunță că o noua săptămână a început, primul lucru pe care îl fac este un duș, eram mai mult decât convinsă că mă va ajuta să scap de starea de somnolență.
Îmi îmbrac pantalonii negri la dungă călcați de mama cu o seară înainte, o bluză albă cu mâneci trei sferturi și în picioare o pereche de pantofi negri cu toc mediu împrumutați de la sora mea, optez pentru un machiaj simplu, părul mi-l prind într-o coadă de cal, 2 pufuri din parfumul meu preferat, îmi iau geanta pe umăr încă o privire aruncată în oglindă și am ieșit pe ușă taxiul pe care îl comandasem, deja mă aștepta în fața blocului.
Ceasul arăta încă 08:30 aveam suficient timp să beau o cafea cu Adi.
- Bună dimineața, da ce frumusețe avem noi aici, mă întâmpină Adi imediat ce deschid ușa cafenelei.
- Bună dimineața și ție frumosule, îi răspund în timp ce îi plasez un pupic pe obraz.
- Și gata, ești pregătită pentru a începe o nouă etapă din viața ta? mă întreabă și îmi face semn să mă așez la o masă.
- Cred că da, am atâtea emoții de îmi vine să plâng.
- Nu plânge înainte să aduc două cafele și să îmi povestești ce s-a întâmplat cu papuselul ăla vineri seara când te-a dus acasă.
- Bârfitorule, îi spun râzând.
- Hai te ascult, devine nerăbdător.

- Nu s-a întâmplat nimic ce să se întâmple? i-am dat adresa, m-a dus acasă, ajunși în fața blocului i-am multumit pentru deranjul lui, la revedere și atât.
- Hai Ilinca ți se pare că sunt un copil? Se vedea de la o poștă că este interesat de tine de ce crezi că a venit la masa noastră să luăm cina împreună?
- Pentru că vrea să își cunoască angajații mai bine mai ales că sunt și secretara lui.
- Pe dracu Ilinca, coboară cu picioarele pe pământ. Daca tu nu vrei să vezi atunci te rog să mă lași pe mine să te lămuresc.
- Încearcă și fii te rog mai explicit.
- Te-ai aruncat în gura lupului singură frumoasa mea, ți-a admirat rochița spunând apoi că va schimba culoarea uniformei, să nu mai spun că obrajii tăi ardeau, erai mai roșie decât o roșie, râde el zgomotos.
- Hahaha, ce nostim ești .....
Îmi arunc ochii la ceasul de la telefon era deja 08:45 trebuia să plec, cu o îmbrățișare și cu o promisiune că voi veni să i-au prânzul împreună cu el plec spre agenție cu picioarele de gelatină inspectând parcarea căutăm mașina șefului meu.
Cum am văzut că lipsește, am respirat ușurată și am intrat în clădire, în această dimineață am optat pentru lift, apăs butonul care indică etajul 2 și aștept cuminte, acesta era etajul directorilor, imediat ce ușile liftului se deschid ies admirând fetele frumoase care erau în agenție, mă îndrept spre biroul pe care urma să îl împart cu Monica nu înainte de a trage câteva priviri asupra biroului gol al șefului meu.
- Bună dimineața, o salut imediat ce intru.
- Bună dimineața Ilinca ești foarte punctuală, îmi zâmbește dulce.
- Multumesc.....a sper că sunt îmbrăcată corespunzător.
- Sigur, câteva zile poți veni așa îmbrăcată până uniforma ta va fi gata, apropo chiar acum vom mergem în atelierul doamnei Mia să îți ia măsuri.
Coborând cu liftul la subsol am descoperit un atelier de croitorie unde se ajustau hăinuțele pentru manechine.