capitolul 36 * încă te iubesc*

7.2K 400 0
                                    

***Adesea, oamenii uita ca una din componentele importante ale dragostei este vointa de a iubi.***

Ilinca:

După ce ne-a fost luat un interviu ne retragem într-un grup format din avocații și soțiile lor.
A urmat dezvelirea siglei,o emoție nemaiîntâlnita mi-a cuprins inima și dacă nu eram într-un loc public as fi sărit în brațele lui Cosmin, numele firmei era IOAN S & D.
- Ce spui inima mea?
- Am rămas fără cuvinte așa că nu pot spune nimic, nu mă așteptam la așa ceva, și privesc fascinată spre sigla.
- Cosmin merg până la toaletă, nesuferitul ăla de make-up artist mi-a spus că trebuie să îmi refac buzele după fiecare dată când beau din pahar,idiotul am uitat să las în mașina toate prostiile pe care mi le-a pus în geantă nici nu știu să le folosesc pe toate,mă strâmb în timp ce îi șoptesc la ureche.
Începe să râdă în hohote și îmi face semn cu privirea încotro e baia.
În drum spre baie îmi arunc ochii prin sală și observ că Bogdan și Giulia dispăru.
Zâmbesc atunci când intru in baie,marmura neagra și oglinzile dădeau o nota de eleganță,mă apropii de oglinda și cotrobăi după ruj.
Îmi aplic rujul așa cum am fost învățată și aud ușa că se deschide și apoi închisă cu cheia.
Mă întorc și îl văd pe Bogdan care stătea în ușă și mă privea.
- Bogdan ce crezi că faci, de ce ai închis ușa? Spun seriată dar el nu îmi răspundea venea spre mine,instinctiv făceam pași înapoi până când simt peretele de marmura rece în spatele meu.
Ajunge în fața mea și îsi pune mâinile pe perete, ne privim ochii și apoi buzele.
- Uită-ne cum uitam de noi și de cei din jurul nostru atunci când ne privim.
- Nu este bine ce se întâmplă,eu......eu trebuie să plec, și îmi pun mâinile pe pieptul lui deja fierbinte să îl împing dar el își apăsă mâinile lui peste mâinile mele.
- Nu mă mai respinge,nu vreau să mai prelungim agonia.
- De ce faci asta, și începem să respirăm din ce în ce mai rapid atunci când frunțile mi se ating.
- Bogdan....
- Te rog i-a piatra asta de pe inima mea, mă apasă rău...
- Încetează....
- Tânjesc după tine,după buzele tale,după corpul tău,sttttt taci mai bine lasă inimile noastre să vorbească.
Ne apropiem buzele iar sărutul nostru este unul înfometat de parcă voiam să recuperăm tot timpul pierdut,adrenalina creștea la fel și dorința își coboară mâna pe piciorul meu gol și începe să mă mângâie.
- Gata oprestete , cu siguranță Giulia te caută.
- Giulia a primit un telefon de la mama ei și a plecat,nu a apucat să te vadă, l-a văzut doar pe Cosmin singur și a crezut că nu ai venit, își mută gura pe gâtul și umerilor meu gol.
Simțeam cum mă părăsește ultimul gram de voință,închid ochii și îi simt cum mâinile lui ajung pe talia mea și mă trage la piept, dacă eu eram topită pe el cu siguranta îl strângeau pantaloni.
- Oprestete te rog, Cosmin nu merită așa ceva,mă privește în ochi, îmi dă drumul nervos și începe să se plimbe în fața mea.
- Cosmin,Cosmin,Cosmin și eu? Cu mine ce faci? Tu nu vezi cât sufăr?Nici măcar nu mi-ai dat voie să îți explic.
- Să îmi explici ce? Căsătoria ta era inevitabilă și cu mine cum rămânea? Mă țineai de amantă ? Dacă ție ți-am oferit totul pe tavă Cosmin și-a câștigat locul în viața noas.....a mea.
- Sunt gelos la naiba, și lovește cu pumnul peretele din fața lui,nu suport să vă văd împreună,că adormi noaptea în brațele lui,Ioan trebuia să fie al meu.
- Dar nu e....mă reped să țip la el și amuțim amândoi când auzim că cineva încearcă să deschidă.
ușa.
- Este cineva înăuntru?recunosc vocea Monicăi.
Bogdan se repede la ușă să o deschidă și îl prind de mână.
- Ce faci ? Nu deschide, se uită la mine și deschide ușa șocul de pe fața Monicăi se regăsească și pe fața mea.
- Monica du-te și îl mai ții ocupat pe Cosmin, și închide ușa din nou cu cheia.
- Tu ești a mea,doar a mea,ai înțeles? O sa le spun tuturor despre noi,nu suport sa ne prefacem că nu ne cunoaștem.
- Nu zău, cine a fost cel care a fost încântat de cunoștință la aniversarea bunicilor tai?Dacă tu ai vrut să te ascunzi ok,no problem.
- Ilinca spune-mi iubirea mea pentru tine ce înseamnă?
- Aceasta iubire m-a doborât, mi-a făcut mult rău,când îmi pierdusem pofta de viață și încrederea în lume cine crezi că mi-a fost alaturi și m-a ridicat de câte ori am căzut? Cosmin.
- Nu-i mai pronunța numele,nu mai suport.
- Deschide ușa acum,vreau să plec.
- Ilinca știu că mă iubești,simt asta,sunt nebun după tine.
- Ești obsedat.
- Am fost nevoit......
- Ai fost un laș,fi atent la mine Bogdan Dumitrescu,și îi arăt degetul,este ultima dată când noi doi am purtat o conversație,de azi înainte mă vei evita pe mine și pe fiul meu, ai înțeles? Afacerile se fac la birou nu acasă așa că îți interzic să mai vi în casa mea,deschide-mi usa.
- Ilinca nu-mi fa asta.
- Deschide ușa acum.
Lăsă capul în pământ că un resemnat și îmi deschide ușa,îmi iau plicul și ies înainte să încep să plâng.
- Inima mea,mă pregăteam să vin după tine,te simți bine? Ea e Monica secretara lui Bogdan,ne priveam amândouă fără să scoatem nici un cuvânt.
- Da, ne cunoaștem .....de la cafeneaua lui Adi,nu ne-am mai văzut de foarte mult timp,ce îți mai face fiul?încerc să îmi ascund emoțiile trăite mai devreme și adevărată mea relație cu Monica.
- Foarte bine Ilinca,mulțumesc de întrebare tu ce faci?
- Sunt bine,și îl iau de braț pe Cosmin și îi zâmbesc.
- Inima mea te las un pic cu Monica, ieri când ne-au mutat lucrurile în birouri am avut impresia că îmi lipsesc câteva hârtii.
- Sigur.
- Vrei sa îmi spui ce dracu se întâmplă Ilinca?
- Nu pot Monica,pentru că nici eu nu știu și oftez.
- Crezi că am putea fi din nou prietene,mă întreabă după ce îți schimbă mimica feței.
- Bineînțeles, bine te-am regăsit și o îmbrățișez, ar trebui sa ne găsim intro zi in parc cu copii.
- Copii?
- Aham, am un băiețel de 1 anișor.
- Da? Înseamnă că ai multe de spus, îmi zâmbește și aprob.
- Ești căsătorită cu domnul Simion.
- Aham.
- De ce tocmai cu el.
- Pentru că așa a vrut Dumnezeu,nu știu....., n-am știut că sunt veri până acum câtva timp.El Dumitrescu ,Cosmin e Simion .
- Da ai dreptate.
- Apropo unde sunt birourile mi-ar placea să le văd.
- La etajul 1, te însoțesc?
- Nu multumesc,mă descurc , ne auzim la telefon pentru a stabili o întâlnire bine?
- Abia aștept,ne strângem în brațe și pornesc spre biroul lui Cosmin. O ușa întredeschisă și două voci cunoscute care se certau mă fac să mă grăbesc.
- Este ultima dată,nu întinde coarda mai tare,dacă ți-am mai dat o șansă nu îți bate joc de ea.
- Ce ști tu despre sentimentele mele?
- Mi-ai luat-o pe Delia nu te las sa mi-o iei și pe Ilinca.
- Poftim? spun în stare de șoc în timp ce împing ușa.

**Dacă v-a plăcut nu uitați să votați,este foarte simplu apăsați pe steluța din partea stânga în josul paginii și gata! Vezi ce simplu e? Vă pup***

Într-o zi vom fi împreună ( În curs de corectare)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum