Într-o zi vom fi împreună ( În curs de corectare)

capitolul 42 * adevarata confruntare*

***„Când plecam unul de lângă celălalt nu ni se părea că ne despărţim, ci că mergem să ne aşteptăm altundeva."- Cesare Pavese***

Ilinca:

Toată ziua am încercat să îl ocolesc, îmi va fi din ce în ce mai greu mai ales că avem birourile lipite, la ora 17:00 am hotărât să mă retrag și eu, după ce îmi iau rămas bun de la Monica cobor și mă îndrept spre mașina din parcare, îl simt cum mă privește de la fereastră, Doamne dă-mi putere să fac față.
Pornesc mașină și mă îndrept spre casă.
- Bună dragilor, ce faceți? Am ajuns, strig când intru dar nu aud nici o mișcare nicăieri,unde pot fi?
Urc la etaj și mă îndrept spre camera lui Ioan, înăuntru o găsesc pe Livia și pe .....Gabriela care era în brațe cu Ioan adormit.
- Ce faceți? Le pup pe amândouă și le fac semn că mă duc să mă schimb și ne găsim în salon.
Intru în camera mea, îmi arunc încălțămintea ucigătoare, îmi desfac rochia și o las să cadă pe podea,intru sub duș și simt cum apa fierbinte chiar face minuni.

- Ei bine, te ascultăm cum a fost astăzi?
Mă atrag la o discuție cele două femei.
- A.........a fost bine,au fost șocați cei drept, probabil se aștepta să te vadă pe tine Livia,dar sunt convinsă că vom lucra destul de bine împreună.
- Să fii convinsă, de asta voi vorbi cu Bogdan să îți fie alături și să te ajute în absolut orice, îmi spune Gabriela.
-A nu...... aș prefera să nu faci asta, multumesc Gabriela dar vreau să fac totul singură.
- Știu că vei reuși și în curând vei câștiga respectul tuturor, apropo sper că nu te superi că am venit astăzi în vizită dar îmi place atât de mult să mă joc cu Ioan, lipsa unui nepot îmi seacă inima.
O privesc pe Livia și îi cer ajutorul să schimbe subiectul.
- Mi-au spus băieții că le-ai cerut să se mute aici.
- Da Livia, îmi va fi mai ușor,pe ei mereu i-am considerat familia mea.
- Eu vă las,îmi pare bine că v-am văzut și îți mulțumesc că îmi permiți să îl viziteze pe Ioan.
O îmbrățișez fără să mai spun nimic și o las pe Livia să o conducă spre ieșire.
- As vrea să îți povestesc Livia cum s-a întâmplat totul.
- O, te rog nu este nevoie draga mea.
- Ba da, mă voi simți mai bine.
- Atunci te ascult.
- După multe joburi pe care le-am avut ca vânzătoare,casiera,lucrător comercial, doar așa mi-am putut termina studiile universitatea, am decis că trebuie să încerc și altceva mi-am depus un cv și la firma de modele a lui Bogdan............... ..........................................................
....,................................
.....,..............................................și restul îl ști, sunt foarte norocoasă că l-am întâlnit pe Cosmin.
- Și Cosmin a fost norocos , ști de foarte mult timp nu l-am mai văzut atât de fericit așa că totul s-a datorat ție si lui Ioan.
- Am ajuns, îl aud pe Adi că intră în casă, îl așteptăm și pe Vlad după care luam cina.
Se spune că noaptea e un sfeșnic bun dar nu și pentru mine, când mi-am făcut curaj în sfârșit să mă dau jos din pat și să fac un duș îl aud pe nesuferitul de Adi care tocmai a intrat în camera mea să îmi arate cu ce să mă îmbrac.
- Ești sigur ? îl întreb când privesc rochia neagra cu mâneci clopot la care mi-a atârnat un colier supra dimensional.
- Aham, îți vei lua aceași pereche de pantofi și părul ți-l poți strânge într-un coc lejer.
- Am înțeles să trăiți,acum vreau să ieși afară să mă schimb.
- Nerecunoscătoare.... râde și iese.
După ce mă îmbrac repede cobor să îmi sărut fiul care creștea și se transforma într-un bărbățel frumos, era înconjurat de dragoste îi lipsea un tată , citisem despre vocea sângelui, nu credeam dar când Ioan și Bogdan s-au întâlnit am știut că s-a format o legătură fără ca ei să știe.
Mă urc în mașină și pornesc, conduc mult mai relaxată decât ieri,zâmbesc când mă gândesc la Cosmin ce ar spune dacă m-ar vedea că îi conduc mașina?
Parchez îmi iau geanta și ies, la intrare Cosmin mă întâmpină,mă apropii, mângâi fotografia, îi zâmbesc și urc spre sala de ședințe.
- Bună dimineața domnilor.
Mă așez pe scaun și îi observ pe toți cum mă privesc insistent din cap până în picioare, mă întreb cine doamne iartama a ales ca masă să fie din sticla transparentă? Probabil un obsedat,trebuia să îmi găsesc o poziție corectă din prima.
Bogdan ma întâmpină cu zâmbetul lui larg și dulce.
- Dacă îmi permiteți voi începe, ieri domnule Dumitrescu mi-ați adus un dosar cu posibile modele, stătea pe scaunul din fața mea și mă privea așa cum doar el știa.
- Am o propunere, aș vrea să lăsăm fetele cu experiență și să ne canalizam atenția spre cele care sunt la început de drum.
- Vorbești serios? râde dar încetează când vede că eu nu-s încântată deloc de întrebarea lui, asta înseamnă cheltuieli mai mari, trebuie să suplimentam munca depusă.
- Sunt total de acord dar haideți să ne gândim un pic în viitor, le putem îndrumă apoi spre contracte pentru videoclipuri muzicale,scurt metraje nu doar pentru defilări.
- Mie îmi place ideea, și chiar aș vota pentru, îl aud pe directorul de la resurse.
- Și eu.
- Și eu.......
Toți vota pentru doar Bogdan mă privea,eram sigură că va vota și el doar că îi place să prelungească timpul cu scopul de a mă supără dar nu va reuși.
- Ei bine domnule Dumitrescu ce spuneți?
- Dacă toată lumea a votat pentru, votul meu deja nu mai contează.
- Mi-aș dori să îl aflu.
- Bine atunci haideți să riscăm.
Zâmbesc și îmi îndrept privirea spre directorul economic.
- Domnule Vasilache aș avea să vad și eu ultimele 3 bilanțuri,este posibil?
- Sigur că da, dacă îmi permiteți voi veni personal să vi le aduc,îi zâmbesc și aprob, îl privesc cu coada ochiului pe Bogdan care strângea pixul de nervi.
- I-a te uite pe cine avem aici, cum vrei să îți spun văduva veselă sau văduva seducătoare? intra val vârtej în sala de ședințe nimeni alta decât Giulia.
- Giulia ce cauți aici, se ridică Bogdan și se îndreaptă spre ea.
- Am venit să vad cu ochii mei, prima oara am crezut că e o gluma proastă dar văd că nu.
O privesc calmă și mă rog lui Dumnezeu să îmi lumineze mintea.
- Dragă Giulia dacă voiai să mă vezi trebuia doar un telefon să dai și ne găseam cumva.
- Acum ai prins aripi? Ai prins glas? Am știut de la început care au fost intențiile tale, stai departe de Bogdan ai înțeles?
Mă amuză atât de mult, făcea un circ și era un circ ieftin la care asistau toți cei prezenți, se distrau și le plăcea clar erau mai ceva decât un grup de babe barfind, îl văd pe Bogdan că se așează și el pe scaun confortabil și urmarea "confruntarea".
- Nu știu ce probleme ai cu soțul tău draga Giulia dar nu este vina mea daca el nu își poată ține pantalonii pe el și din cauza asta aveți neînțelegeri si nu vă merge căsnicia, cât despre statutul meu te rog să îmi respecți doliul.
- Te dai mare doamna? Dacă îmbraci o maimuța în mătase tot maimuța rămâne, asta a fost o lovitura sub centura.
- Nu zău, dar tu dacă îți scoti tot siliconul din tine care apropo cu siguranță cântărește mai mult decât greutatea ta, nu te văd bine.
Fierbea, aveam impresia că scoate flăcări se uita la Bogdan pentru a-i cere ajutorul dar el era indiferent.
- Tu niciodată nu vei ajunge la nivelul meu ai înțeles, tu și mucosul ăla nu sunteți decât niște milogi care a-ți ajuns aici datorita lui Cosmin.
- Până aici, tip la ea și trântesc pixul pe masă,mă ridic și mă apropii de ea în timp ce ridic degetul arătător.
- Dacă vreodată mai îndrăznești să vorbești despre copilul meu,vei regreta.
- Ai o strategie foarte bună văduvo, ai reușit să îl bagi pe gâtul tuturor, iar el și-a jucat rolul foarte bine, ce se naște din pisica șoareci prinde, de fapt mă întreb dacă chiar este fiul lui Cosmin.
Văd negru în fața ochilor și o plesnesc, toți cei prezenți se ridică în picioare, Bogdan vine în spatele ei și o prinde de mâini, anticipând ce va face.
- Să fii atenta pe unde mergi, moartea e chiar după colț nenorocito, mă amenința.
Mă îndrept spre scaunul meu de unde îmi recuperez geanta.
- Ai grijă ce spui, am destui martori, și ies.

**Dacă v-a plăcut nu uitați să votați,este foarte simplu apăsați pe steluța din partea stânga în josul paginii și gata! Vezi ce simplu e? Vă pup***