capitolul 22 * șansa unei familii*

8.1K 452 2
                                    

***Iubirea trăiește din dorinta și se hrănește cu minciuni. - Anatole France**

Bogdan:
Imediat ce mi-am dat demisia am plecat acasă pentru a-mi pregăti bagajele, Giulia spre surprinderea mea reacționase destul de bine cu stiam că avea un plan pus la punct, când am ieșit cu bagajele pe ușă ea cobora de la etaj cu 2 valize gata pentru a merge cu mine în America, eram mult prea obosit pentru a mă certa cu ea, mă aștepta o viață alături de Giulia.
Odată ajunși aici în America, am continuat cu camerele separate, doar micul dejun și cină le luam împreună.
- Pot intra iubire? a și era sa uit hotărâse să lucreze împreună cu mine la firma de imobiliare.
- Intră Giulia, ce dorești? îi spun fără a ridica ochii din hârtiile de pe birou.
- Ști ce este astăzi?
- Nu.
- Aniversăm 6 luni de la nunta noastră.
- Aha, doar atât a trecut ? simțeam că trecuse o veșnicie de când părăsisem țară și pe Ilinca.
- Eram sigură că ai uitat, mă gândeam să mergem să sărbătorim.
- Giulia nu cred că este cea mai bună idee, ști bine că nu ne-am căsătorit din iubire și acest sentiment lipsește.
- Din cauza ta, se ridică de pe scaun și îl răsturnă. Nu știu ce se întâmplă cu tine dar dacă aflu că este o femeie la mijloc, vei regreta amarnic, ai înțeles?
- Despre ce naiba vorbești , ești lângă mine 24 din 24, de unde femei?
- Da ești aici dar cu trupul, gândul și inima unde este?
- Giulia știu că ești o femeie frumoasă și ai nevoie de afecțiune de un bărbat ți-am dat libertate maximă poți avea orice bărbat vrei.
- Eu te vreau pe tine și te vreau complet cu trupul inima și gândul.
- Voi face tot ce pot ca relația noastră să înceapă să meargă, din seara asta te poți muta la mine în dormitor, ești mulțumită? sătul și obosit să mă mai lupt cu ea.
Un zâmbet viclean îi apare pe buze și iese fără să spună nimic.
Îmi cuprind fața în mâini și oftez, îmi era atât de dor de ea, dacă aș putea să îi aud măcar vocea, îmi ridic capul imediat ce aud două bătăi în ușă.
- Intră.
Robert cu un aer distrat așa cum era el deobicei intră și se trântește pe scaunul din fața mea.
- Probleme în paradis sefu'?
- Taci dracului din gura cu glumele tale idiotule.
- Am văzut-o pe Giulia ieșind foarte zâmbitoare este o femeie foarte frumoasă poate că ai putea să încerci să faci căsnicia asta să meargă poate că un copil o să vă salveze.
- Tu te auzi? Un copil? Cu cine cu ea? Eu aș fi vrut unu cu Ilinca, nu cu ea.
- Opreste-te nu-i mai pomeni numele ai uitat că și pereți au urechi, nu a fost să fie, trebuie să o uiți gata, de asta ai părăsit țara, îmi lasă dosarul pe birou și pleca.
Un copil, o bucățică din mine, ar putea oare să îmi dăruiască un copil Giulia? poate are dreptate Robert.
- Giulia, fă un program pentru în seara asta, o anunț scurt la telefon.

- Giulia pe bune au trecut 65 de minute de când te aștept.
- Aici sunt iubire.
O privesc cum coboară scările elegant cu o rochie lungă, neagră pe corp, cu spatele gol și cu o despicătură adâncă pe piciorul drept, își purta părul strâns într-o parte, machiajul era mult prea strident și buzele mult prea roșii, iar parfumul mult prea puternic, în schimb Ilinca mea era simplă, mult prea simplă și naturală.
- Mergem?
- Sigur, după tine.
Seara a fost una bunicică, am început să discutăm despre afaceri și abia apoi să deschid subiectul care mă interesa.
- Giulia vreau un copil, mă trezesc vorbim deodată.
- Ce vrei tu?
- Un copil, un moștenitor.
- Adică tu vrei să mă îngraș, să îmi mofaie cineva sânii, nu mulțumesc.
- Eu vorbesc foarte serios, nu glumesc, dacă am hotărât să dăm o nouă șansă relației noastre atunci mi-aș dori un copil.
- Și eu vorbesc foarte serios Bogdan nu vreau să renunț la viața mea, la corpul meu, sub nici o formă.
Respir adânc pentru a mă calma îi prind mâna și încerc să o privesc în ochi.
- Altfel cum vrei să încep să te iubesc? Dacă simți ceva pentru mine atunci vom avea un copil bine?
Mă privește uimita și încearcă să își dreagă vocea.
- Uite, cum facem iubire dacă văd că începi să îți dai silința, că relația noastră merge și îți alungi toate fantasmele care îți bântuie gândurile........ vom avea un copil.
- Putem pleca daca asta își dorești, o anunț.
- Sigur, abia aștept să ajungem acasă.
- Abia aștept să te sărut, să te mângâi, se apropie de mine și începe să mă mângâie.
Așa a început o relație între mine și ea, bazată pe sex și în așteptarea unui copil.

Ilinca

Băieții erau foarte emoționați și bucuroși pentru mine, după părerea lor Cosmin era cea mai bună partidă și un tată potrivit pentru bebelușul meu.
- Ilinca ce dată ai ales pentru nunta noastră? îl privesc pe bărbatul din fața mea care îmi zâmbea dulce.
- Domnule director suntem în timpul serviciului, problemele personale se rezolvă după ora 17, încep să râd la el și îi fac din ochi.
El se ridică de la birou îmi ia agenda și pixul din mână, se așează pe vine și își lipește urechea de burtica mea.

- Bună bebelușule, trebuie să o convingi pe mama ta să aleagă ziua aia cât mai repede nu mai pot sta fără ea, îi mângâi părul și încerc să mi-l imaginez pe Bogdan stând în locul lui

Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.

- Bună bebelușule, trebuie să o convingi pe mama ta să aleagă ziua aia cât mai repede nu mai pot sta fără ea, îi mângâi părul și încerc să mi-l imaginez pe Bogdan stând în locul lui.
- Apropo să ști că am o surpriză pentru tine după program.
- A da? Mergem să o cunosc pe mama ta?îl întreb urmarindu-l cu privirea și își reia poziția.
- Că să o cunoști pe mama nu este nici o surpriză, vreau să te duc să vezi ceva, îmi depune un sărut pe buze.
- Și eu vreau să te rog ceva Cosmin.
- Ce s-a întâmplat inima mea?
- Vreau să facem un contract prenupțial.
- Un ....ce? Pentru ce?
- Cosmin eu nu sunt o vânătoare de averi, nu vreau nimic din ce ai tu.
- Ilinca ce ai pățit? Nu înțeleg....
- Nu am pățit nimic, doar că nu am găsit momentul să îți spun, nu vreau alte discuții legate de lucru asta, dacă vrei să mă căsătoresc cu tine atunci vom semna un astfel de contract.
- Dar e absurd ce îmi ceri tu.
- Nu mai discut, deci unde vroiai sa mergem? îl iau în brațe încercând să pun capăt discuției.
- Hai să mergem, vei vedea.

Mașină se oprise în fața unei vile cu etaj superbă, cu o grădină minunată.
- Aici stă mama ta?
- Nu inima mea, aici vom locui noi, asta este casa noastră.
Un fior îmi străbate corpul și încerc să îi zâmbesc, coborâm împreună din mașină, observ cele două servitoare care ne așteptau în capătul aleii.
- Bine ați venit.
Le zâmbesc și îi prind mâna lui Cosmin.
- Bună fetelor, nu vă deranjați urc un pic până sus și apoi plecăm.
Mă trage de mână în casă și rămân cu gura căscată când văd luxul, îmi plăcea dar pentru gusturile mele era un pic cam mult, urcăm scările și ne oprim în fața unei uși albe.
- Ce este aici?
- Vei afla doar dacă deschizi.
Apăs mânerul și rămân încremenită, o cameră gata mobilata pentru........... un bebeluș, înăuntru se găseau de la biberoane, suzete, scutece.
Mă apropii de pătuțul alb și îl mângâi, Cosmin mă lipește cu spatele de pieptul lui și își așează mâinile pe burtica mea.
- Nu plânge, inima mea, nu asta am vrut.
- Îți mulțumesc pentru tot ce faci pentru mine și copilul meu.
- Ssssttt, copilul nostru.

**Dacă v-a plăcut nu uitați să votați,este foarte simplu apăsați pe steluța din partea stânga în josul paginii și gata! Vezi ce simplu e? Vă pup***

Într-o zi vom fi împreună ( În curs de corectare)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum