Capitolul 2 - Scott?!

332 17 12
                                    


-Pe bune nu cred că e momentul potrivit aici.
-Spune , acum.
-Victor , voiam să-ți zic că-mi place de un baiat .. Și e complicat.
Am dat ochii peste cap , profund dezamăgit și am întrebat-o:
-Pentru asta m-ai făcut atât de curios ? Îți bați joc de mine Ti (Trish)? Știam că va fi ceva banal!
-Nuu . Îmi place de foarte mult timp de el și nu am găsit niciodată momentul potrivit să-ți zic . De fapt sufăr pentru că .. e luat.
-Nu te înțeleg .
A stat puțin gânditoare, mi-a aruncat o față de vinovată și a zis :
-Victor , e James .
-Ceeeeee?
James era cel mai bun prieten al meu .Eram ca 2 picături de apă . Făceam toate lucrurile împreună si niciodată nu ne certam . Mi se părea ciudat ca cei doi să fie împreună . Nu-mi doream . Dar , în momentul de față nu mai știam ce să cred.
-Ba da.
-Nu pot să cred . Poți să mă lasi singur?
Cu ochii în lacrimi si părul său de un blond izbitor , Trish părăsește încet camera .
Era foarte ciudat să mă pună într-o situație ca asta pentru că am mai avut o experiență identică și s-a încheiat destul de prost . Mai bine fac pe nesimțitul decât să rămân fără amândoi .
În orice caz , a doua zi m-am simțit mult mai bine , destul de bine încât să păraăesc spitalul .
Ma simțeam așa de bine și liber , mi-era dor de școala și de colegii mei nebuni .
-Sper să nu se mai întâmple asta , spunea mama înghițind în sec și cu vocea tremurândă .
-Mama , stai linistită , o să urmez tratamentul pe care mi l-a dat Dr.Draick și sper ca totul să fie ok.
-Ai consumat cumva droguri ?
-Niciodată , i-am răspuns.
-Sigur?
-Mamăă !
-O să am o mai mare grijă de acum , chiarîimi pare rău că te-am neglijat.
Am dat ochii peste cap și i-am zis:
-Nu începe..chiar n-am chef.
Telefonul îmi vibrează :
James : "Brooo , ce faci ? Petrecere diseară la ora 10 ! Să fii acolo !
-Stai ce ? Unde ? Când ? Cum?
-Scuze că nu te-am ținut la curent , doar că mama ta a spus să nu fii deranjat . Așa că nu am îndrăznit să te sun ."
-Mama , diseara mă duc la James .
-Nu te duci nicăieri !
-Măcar acum să mă lași , daca nu ai avut bunulsimț să-mi zici că mi-ai sunat colegii pentru a le spune să nu mă sune .
Tace din gura și-și vede de drum.
"-Scuze , mama s-a tâmpit. Deja devine super protectivă și mă disperă .
-E ok .
-O să fiu acolo . Vine și Ti ?
-Am invitat-o , dar n-a răspuns.
-Ok , ne vedem ."
Era 9 și nu făcusem nimic . M-am dus repede , am făcut un duș rece , lăsând apa rece ca gheața să-mi învelească  lent pielea caldă și catifelată.
Iesind gol din baie si uitându-mă în oglindă , nu-mi plăcea deloc cum arătam . Eram prea slab , mereu m-am desconsiderat .
(RINNGG)
Telefonul sună :
-Da , Trish .
-Vick , nu știu dacă pot să vin .
-Aham , sigur . În 15 minute ăa fii la Highter .
Highter era un pub amenajat lângă un parc înconjurat de lac . Mereu mergeam acolo să ne bem cafelele .De obicei oamenii mai mari se îmbătau și intrau in lac , iar a doua zi ambulanțele își făceau treaba .. destul de trist dar , din cauza asta nu mai avem voie să călcăm acolo.
-Hai măăă Adda o să fie acolo. De ce aș veni?
-Pe bune? Vii pentru mine .Să fii acolo ! I-am zis eu închizandu-i telefonul în nas . Sunt așa de nesimțit uneori .
Începuse ploaia , dar , da . Încă nu aveam un permis pentru că nu aveam destui bani pentru unul . Eram un băiat lefter , banii mei se duceau pe haine întotdeauna . Nu puteam să strâng nimic. Mi-am pus jacheta din denim și având în vedere că eram spălat la cap , am ales să-mi iau o șapca de la Champion .
Mi-am luat umbrela și m-am îndreptat spre Highter , unde ce să vezi Trish nu era de găsit.
Aveam un deja-vu că ceva rău se va întâmpla în seara asta și speram să nu .
Trish fumează , fumează cam mult pentru vârsta ei . A suferit mult din dragoste și o înțeleg .. era doar o adolescentă care încă spera .
Am găsit-o după clădire fumând și nu puteam să-mi dau seama dacă plângea sau nu din cauza ploii .
-Nu am umbrela!
-Am eu .
O iau în brațe strâns și profund încât am uitat și să respir . Țineam mult la fata asta si nu voiam să fie rănita în vreun fel .
-Chiar aveam nevoie de asta , Vick .
O pup suav și lent pe frunte . Atingându-i cu o mână obrazul:
-Orice e nevoie . Dacă mai plangi ...
-Nu intelegi... dar o să încerc . Pentru tine
-Vorbim acasă . Îi întind brațul semn să mă ia de braț . Până atunci hai să ne distram , Ti .
Simțeam că are nevoie de cineva alături . Știu cum e să treci prin momente grele . Vreau doar să-i îmbunătățesc gândurile și s-o fac să se simtă bine .
Ajunși acolo , James mă ia direct în brațe:
-Bro , mi-a fost dor de tine .
Auzindu-i cuvintele iîi simțeam emoția care
mi-a pătruns corpul cu orice mișcare:
-Și mie .
L-am luat în brațe preț de câteva secunde . Aș fi vrut să dureze mai mult , dar după părea ciudat. Mi-era dor se nebunul ăsta . Nu pot să stau supărat pe el . Nu știu ce m-aș face fără el și Trish.
O simțeam pe Ti cum ne urmărea cu privirea. Murea pe dinăuntru și nu aveai cum să nu observi . Cel puțin eu .
Avea o casă enormă de un alb căteodată iritant pentru ochi . Avea gardul  de un gri metalizat superb care oferea un aspect oarecum bogătaș , nu că n-ar fi .
Casa lor a fost făcută de catre cel mai bun designer imobiliar din oraș.
Avea un living mare în mijlocul casei , extrem de mare și camerele erau la următorul etaj  .
În spatele casei , lumina lunii era reflectată de apa curată a piscinei din spatele casei și langa erau butoaiele de bere care ne așteptau pe toți cu nerăbdare . Era o casă perfectă pentru orice fel de petrecere.
I-am bagat lui James repede banii mei și ai lui Trish în buzunar pentru cadoul Addei.
-Stai liniștit !
-Hai, taci . Știi bine că nu pot , oricât de lefter aș fi.
James a inceput să rădă pentru că nu mă credea .Era de treabășsi foarte deschis cu toată lumea . Îmi placea partea asta a lui , era foarte îndrăzneț și nu avea treabă cu nimeni . Ce nu-mi plăcea era că eu niciodată nu voi putea să fiu așa.
-Vick , el va fi noul coleg al nostru . Vine tocmai din LA . Ți l prezint pe Scott .
Am ramas blocat .
(Cel din poza e Scott)

For himUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum