For him

Capitolul 17 -Orice pentru el

Totul a început să o ia razna . Lumea era atât de speriată încât începeau să se ia la bătaie unii pe alții cu sânge pe jos și țipete de care mă speriam . Acel sunet când cade sângele pe jos. Era un sunet la care urechea mea era complet alergică.
Lacrimile au început să mi se scurgă de-a dreptul pe obrajii mei înroșiți de la căldură și emoțiile copleșitoare care nu se mai terminau îmi provocau palpitații.
Capul îmi bubuia ca un tanc în mijlocul unui război fără precedent . Nu mai înțelegeam absolut nimic . Pentru moment , am crezut că totul s-a sfârșit . Am crezut că tot ce era mai bun din viața mea s-a dus printr-o clipire din ochi. Fiorii care mai aveau puțin și mă băgau în fibrilații, mă moleșeau și parcă îmi venea să leșin . Nu mai simțeam de mult senzația "cunoscută" . Îmi era foarte frică și nu știam cum să reacționez .
Am căzut în genunchi , uitându-mă la cer și sperând că totul o să fie bine. M-am rugat atât de tare încât țipam și nu mă puteam controla.
-TE ROG ! TE ROG !
Primul lucru care mi-a venit în cap era să mă arunc în apă și să nu mai ies la suprafață niciodată . Să stau înnecat ca un pește pe uscat și intr-un final să mor . Simt că merit să mor dacă s-a întâmplat ceva cu el.
-Vicktor, Vicktor! A strigat Trish făcându-mi cu mâna. Ce ai pățit ?
-UNDE E SCOTT ?
-NU ȘTIU NU MAI ȚIPA LA MINE , mi-a zis spărgându-mi timpanele .
Am împins-o ștergându-mi lacrimile care nu se mai terminau și am fugit spre baie . Toate gândurile oribile s-au acumulat și parcă îmi explodau în capul pe care oricum îl simțeam greoi.
În apropierea băii era James cu mâinile pe frunte , stând pe vine. Era atât de frumos îmbrăcat , cu un costum Versace albastru-închis și pantofi negrii. Arăta ca un star de la Hollywood , ca și Trish de altfel .
-Victor , ce s-a întâmplat ?
-Nu știu unde e Scott . A lipsit când ți-am cântat la mulți ani și s-a auzit glonțul ăla nenorocit . O să mor..
Avea lacrimi în ochi și era roșu la față , de ziua lui .. Nu știam ce tot are și era foarte dubios de mult timp. Nu prea aveam timp și de problemele lui.. aveam destule pe cap .
-O să mă duc să-l caut pe partea stângă a vasului. Du-te pe partea dreaptă !
-Ok , i-am zis ștergându-i lacrima și luându-l în brațe . Cred că avea nevoie de afecțiune , dar n-ar avea cum pentru că e cu Trish și e fericit . Nu știu , nu mai înțeleg..
Am început să alerg cu o viteză destul de mare , îmbrâncind lumea și pe unii lovindu-i din greșeală chiar tare . Nu mai țineam cont de absolut nimeni mai ales când era vorba de el .
Mă uitam la fiecare față care trecea pe lânga mine . La fiecare colțișor cu toate că era foarte întunecat. Aveam un ritm alert din care nu puteam să ies cu ușurință , nu puteam să mă calmez până nu era găsit . Respirațiile mi se adânceau și începeam să văd în ceață . Parcă un abur punea stăpânire peste globii mei oculari făcându-mă confuz și foarte disperat.
Refuzam să cred că ceva i s-a întâmplat pentru că dacă acceptam asta , leșinam instant fără nicio ezitare și eram foarte sigur pe asta.
La un moment dat , în timp ce-mi trăgeam respirația care mai avea puțin și-mi tăia plămănii, am avut impresia că l-am văzut .
Mă tot apropiam de el cu pași ușori . L-am văzut stând pe vine în pielea goală și scoțând un fum atât de des.. nu-mi venea să cred. Arăta ca un gangster din anii 90'
-Scotttt ! NU POT SĂ CRED .
L-am cuprins întru totul sărutându-l suav pe spatele cald . În acel moment romantic , l-am priețuit cu adevărat și mi-am dat seama că viața nu e atât de roz și că tot ce este frumos se poate termina într-o fracțiune de secundă . Nu-mi venea să cred că l-am găsit . Bucuria era inexplicabilă si una uriașă , atât de uriașă încât lacrimile au fost inevitabile pe fața mea
, din nou. Nu puteam să fiu mai fericit decât atât .
-Vicktor , îmi cer scuze . Pentru tot . Nu te merit ..
-Ce tot spui acolo? Ești cel mai bun om pe care l-am întâlnit vreodată . Te plac și te vreau . Nimeni n-o să schimbe asta ai înțeles ? I-am zis luându-l de cap pentru a mă privi în ochi.
Avea ochii roșii de la marijuana aia nenorocită și era prima oară când l-am văzut făcând așa ceva. Le ascundea într-un pachet de țigări "Marlboro" alb . Era foarte subtil .
-Sper că nu te mai văd făcând asemenea lucru . Și sper că e ultima oară, i-am zis uitându-mă cu o dizgrație totală la pachetul straniu de țigări.
-Nu știu. Nu mă simt bine , Vick. Chiar deloc.
-Suntem orice ar fi alături unul pentru celălalt . De ce dracului nu mi-ai zis nimic până acum și ai preferat să taci . Nu e bine..
-Te rog , nu mai țipa . M-a luat de mână și mi-a pus-o lent peste gâtul lui . Cred că avea febră și se vedea că nu e în apele lui .
-Ai rău de mare ? S-a întâmplat ceva cu familia ? Ce se întâmplă , Scott ?