Capitolul 9- Mama

174 14 3
                                    

Ahh , a zis obosit . Nu știu ce se întâmpla astăzi dar , eram mai direct decât de obicei.
-Ne vedem la Highter la ora 12 jumătate sau vino și ia-mă de acasă atunci , am obosit mergând , sincer .I-am zis închizându-i telefonul în nas . Am vrut să-l las să doarmă , nu-mi plăcea să deranjez și cred că va mai trebui să-l sun o dată . Cu siguranță n-a înțeles nimic.
James era ok și n-avea nicio problemă spre deosebire de alte persoane . Era un om în care puteai să ai încredere și să-i zici problemele care te deranjau . Mereu a fost un bun ascultător.
Voiam să îi zic despre Trish cât mai repede posibil. Poate reușea și ea să iasă din starea asta monotonă și depresivă dacă afla că James e fericit și nu are nevoie de ea sau poate nu . Vreau să o ambiționez și să o determin să-și facă o relație frumoasă pentru că e viața e prea scurtă pentru a avea crushuri imposibile și mai ales pentru a suferi după ele.
Bănuiesc că acel viol a marcat-o cum și pe mine m-a marcat reacția mamei mele.
Viața ei a luat o întorsătură la 90 de grade și nu știu de ce regret că n-am putut s-o ajut la timp. Părinții ei sunt plecați , nu are pe nimeni , decât pe mine . N-ai cum să trăiești singură în casă de un singură . La poliție am zis că trăiește cu bunica ei numai pentru a putea scăpa de alte necazuri . Sunt un mincinos fără margini.
Ieșind din secție , mașina a fost ridicată pe o platformă foarte mare..aparent era parcată neregulamentar.
Bănuiesc că mă așteaptă o amendă "frumoasă" cât toate zilele . E perfect , mama a leșinat când i-am zis cel mai adânc secret al meu , e în spital , eu iau amenzi , ziua mea se îmbunătățește . Ce poate fi mai perfect? Nici bine nu am terminat întrebarea că a început să tune și să fulgere . Parcă era o luptă între norii cenușii care-mi depănau amintiri plăcute . Îmi trezeau nostalgia de mult uitată și îmi plăcea asta . Erau ca două persoane bătându-se doar că înloc de pumni și sânge curgeau picături dureroase acompaniate de fulgerele care îi mai luminau puțin.
Am mărit pasul cu repeziciune.
Mi-am băgat căștile lungi și increțite în urechi , mi-era lene să le îndrept , am aprins o țigară neterminată și mi-am vazut de drumul nesfârșit care ducea spre casă .Trebuia s-o văd pe mama , voiam să știu cum se simte și de ce are nevoie . În ultimul timp mă ingrijora cam mult cu nepăsarea ei și mai ales cu ce a făcut acum.
La căști era melodia mea preferată ("Perfect Strangers") care reușea să-mi transimtă un vibe bun înveselindu-mă în cele mai urâte momente din viața mea , chiar și acum . Zâmbetul mi se instalase pe buzele mele mari și mușcate . Mereu mă uit în oglindă și când le văd , îmi apare scena "obscenă" pe care n-o pot uita vreodată . A fost ceva de vis : să te săruți cu cineva pe care îl placi și te atrage tot la el. Simt că am îndeplinit un fel de misiune sufletească și mă bucură asta.
La câteva secunde , vorbind de lup , l-am văzut pe Scott ținându-se de mână cu Valerie . Nu știu cum de nu s-au despărțit pentru seara aia . Era bizar cum o fată poate să fie atât de geloasă și egoistă , era doar un joc , trebuia tratat ca atare . Zâmbetul de pe fața mea care abia își făcuse apariția a dispărut din secuna în care i-am văzut .
M-am oprit să-mi leg șiretul , nu voiam să-i văd ținându-se de mână , mai ales în momentul ăsta. Erau îmbracați în denim din cap până în picioare . Aș putea spune că erau goals dar , nu puteam.
Dintr-o dată , fără să-mi dau seama din cauza căstilor și a durerii insuportabile de cap , Scott și-a întors capul. Văzându-mă , m-a așteptat să-l salut .
-Salut , Scott! De fiecare dată când urma să dăm salut , aveam palmele transpirate și mă comportam ciudat , îmi ieșeam din firea obișnuită sau poate că el mă făcea să ies din ea.
-Salut , Victor ! De cât timp mergi în spatele nostru?
-Habar n-am , câteva minute .
A observat că mă uitam cu scârbă la Valerie și că nici n-am salutat-o . Până acum am lăsat de la mine din cauza lui Scott pentru că nu voiam să-i las o impresie proastă și să-i demonstrez că am bun-simț dar , Valerie a întrecut orice măsură . Tind să cred că lui Scott nu-i pasă și nu dă nici doi bani pe ce-mi face . De ce l-ar interesa până la urmă? Ce am eu special? Sunt un nimic .
-Auzi , mă grăbesc . Vorbim diseară?
-Mi-a zis James să te anunț că vrea o seară a baieților . Diseară pe la 9 venim și te luăm de acasă . E ok?
Nu mai știam ce să zic , eram cam dat peste cap cu toată situația asta .
-Vine și el cu voi ? Pe bune? A zis Valerie uitându-se cu dispreț la Scott și apoi la mine.
-Valerie ce tot ai cu Victor ?
A întrebat-o nervos . Niciodată nu mi-a rostit tot numele întreg.
-Nimic , doar că nu-mi place fața lui .
-Ok, ține-ți părerile pentru tine, i-a zis Scott .
-A , nu . Stai liniștit , Scott . I-am zis fixându-l cu privirea în timp ce Valerie era atentă la
mine ca un câștig de milioane. O să avem de discutat pe tema asta în curând , nu-i așa Valerie?
-A dat aprobator din cap făcându-mi un semn cu pumnul .
-Ok .. și când o sa fie asta ?
-Habar nu am , momentan vreau să mă ocup de cazul lui Trish și o să mai dureze puțin . S-ar putea să caute martori și multe altele . E mâine. Te bagi?
-Da , cu siguranță.
-Ok mersi mult , ne vedem diseară.
Am fugit repede pentru a nu mă prinde ploaia dar, tot efortul a fost în zadar . Cum să nu mă prindă? Cum să am eu noroc și să nu plouă?
M-am adăpostit repede la primul bloc pe care l-am văzut. Era unul foarte vechi și crăpat , nu știu cât putea să dureze ploaia asta dar , era una foarte puternică cu bătăi de vânt și destul de multe desărcări electrice. Tuna așa de tare încât puteam să jur că aveam mult de așteptat .
Mă întrebam ce faceau cei doi indrăgostiți pe ploaia asta . Probabil Scott a cărat-o în brațe până acasă pentru ca Valerie să nu-și murdărească adidașii. O credeam în stare să-l pună să faca asta doar că , el nu pare genul de om care se lasă condus . Cel puțin mie asta mi-a demonstrat .
Apel către Trish:
-Ce faci? Auzi cu tine n-am apucat să vorbesc despre caz . M-am decis să caut niște martori.
-Uite bine fac clătite . Mi-a fost prea frică ca să mai fac ceva în legătura cu asta.
-Știi că am vorbit cu el nu?
-Cu cine? A zis auzindu-se sunetul ăla de prăjeala ca la mama acasă pe fundal
-Cu cel care te-a violat . Aș putea să-i recunosc vocea cu ajutorul detectivilor. O să avem nevoie și de martori . Mâine e ziua cea mare
-Habar n-am . Vreau doar ca cine a făcut asta să plătească cât mai repede.
-Poate îl recunoști dacă îți pune mai mulți posibili vinovați în față..
-Da , o să fac orice e nevoie.
-M-a prins ploaia și nu știu unde să mă duc .
-Așteaptă și tu până se potolește . Hai că mi se arde clatita, treci pe la mine pentru o gustare . Te pup .
-Tri.. și telefonul mi-a fost închis în nas .
Am stat pe telefon ceva timp , instagram , facebook , toate cele . Nu știam cum să fac să treacă timpul mai repede . Instagramul mă făcea să mă simt un nimic. Atâtea vedete cu atâția bani .. n-o să ajung niciodată ca ei . Ce rost are să mă mai amăgesc ?
Fără să-mi dau seama , ceasul era aproape de 12 jumatate . Cum am văzut , l-am apelat repede pe James:
-Hei dragă , James e ocupat , mi-a zis Adda scoțând sunete ciudate .
-Nu-i închi.. i-a zis James pe fundal . Nu am mai apucat să aud finalul propoziției pentru că aparent era "ocupat" . Chestiile de genul mă cam supărau pentru că înainte nu era Adda și mereu se ținea de cuvânt . Nu o să-l mai stresez un timp să văd cum reacționează . Poate că sunt prea sufocant și-l înțeleg .
Cel mai important e că el e fericit și că o are pe Adda care-i face o viață mai frumoasă .
Mă întreb când în lumea asta o să am și eu parte de asta .. nu prea mai rezist mult timp cu tensiunile și problemele care s-au creat .
Mâinile mele sunt încătușate referitor la acest aspect , nu pot face nimic . Dacă mama n-o să mă inghită și sper să mă înșel , o să am cea mai anostă viață sau poate o să pun punct .
Întâlnirea mea cu James a eșuat lamentabil . Nici nu mă așteptam la altceva, a rămas să-i spun despre Trish în noaptea asta . Aș fi vrut să-i zic mai multe , problema era Scott . Nu puteam să-i zic și lui , nu voiam să mă privească cu alți ochi.
Ploaia nu avea nici cea mai mică intenție de a înceta , așa că am alergat repede pentru a ajunge acasă . Nu mai suportam să stau singur cu gândurile mele retardate care nu erau bune de nimic. De obicei negativitatea te distruge .
Trebuie să învăț să gândesc pozitiv.
Alergând cu cea mai mare viteză către casă , am observat cum s-au mai calmat stropii care acum cădeau mult mai lin .
Casa era deschisă și John era cu mama.
-Mary , trebuie să te întinzi! I-a zis John cu o calmitate ieșită din comun
-Salutare! Mamă , ești bine ? M-ai speriat foarte tare.
-Și tu m-ai speriat . A fost o glumă nu?
Pentru prima oară nu am ezitat adevărul și i-am răspuns clar și scurt:
-Nu.
-Cum poți să-mi faci una ca asta , imbecilule ! Nu te gândești și la noi ? Nu te gândești că-mi pătezi imaginea ? Dispari din fața mea !
-Mamă..
-Despre ce e vorba ? A intervenit repede John.
-John , sunt gay .
-Îmi pare rău , Mary . Trebuie să te duci la psiholog. Nu ai cum să trăiești așa.
-Și mie îmi pare rău pentru că sunteți atât de incuiați și mai ales pentru tine mamă . Un copil îl iubești indiferent de situație! I-am zis cu lacrimi în ochi. Nu puteam să cred ce tocmai se întâmpla.
-Nu pot accepta niciodată un copil de altă orientare, e dezgustător. . Și dacă nu-ti schimbi atitudinea , tu nu mai ești copilul meu . S-a înțeles?
-Glumești nu? Și zici John că eu am nevoie de psiholog?
-Ai grijă la limbaj , boule , mi-a zis nervoasă.
-Băiete , tu chiar vrei s-o omori? Las-o momentan că trece printr-o pasă proastă.
-Domnule , nu mă lua cu băiete și nu te mai băga intre problemele noastre de familie pentru că tu nu vei fi niciodata parte din familia mea.
-Ba da , va fi ! Avem planuri mari , vrem să ne mutăm împreună și aveam și cu tine , acum că mi-ai zis .. mi-e scârbă să mă gândesc.
Mama era așa de homofobă încât n-aveai cum s-o scoți la capăt cu ea și pur și simplu nu mai puteam să rezist . Îmi venea s-o înjur cu ce-mi venea la gură.
-Te muți? Îti bați joc de mine ?
-Da , la el acasă . O să mai dureze ceva. Trebuie să-ți fac transferul.
-Nici să nu te gândești ,eu rămân aici indiferent de situație , i-am zis întorcându-i spatele și plecând nervos .
Cum să-mi facă una ca asta ? Femeia asta chiar voia să-mi distrugă viața de-a binelea . Am rămas fără cuvinte .. știam că a fost o idee proastă să-i zic dar , cât de proastă era ea să afirme lucrurile pe care le-a afirmat. Vreau ca cineva să mă trezească și să-mi zică că am avut un coșmar urât .
Ajuns la mine în cameră mă uitam în jur și nu mai realizam cât de departe s-a ajuns .
Așezându-mă în patul nefăcut , care , din când în când scărțâia , mi-am scos telefonul pentru a mă uita la calendar .
Deja era jumatatea lui august . Mereu m-am întrebat cum a putut timpul să treacă așa de repede .
Era o zi de duminică , o zi neagră pentru mine din toate punctele de vedere .
Nu puteam să-mi las prietenii și să părăsesc totul pentru a doua oară. Prima oară a fost mai ok pentru că nu prea mă înțelegeam cu nimeni dar , acum nici nu mă gândesc.
M-am ghemuit cu genunchii la piept , trăgând dintr-o țigare . Am plâns cum n-am mai plâns niciodată . Era cumplit ceea ce mi se întâmpla .

Apel de la Scott :
-Salut !
-Sallutt, i-am zis curios . Nici nu știam cum a putut să facă rost de numarul meu, era ciudat dar , placut în acelasi timp.
-Trebuie să vorbim.

For himUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum