Psihologul

☆Capitolul 35☆

Dedicat lui marinela_andreea27

Mă trezesc din cauza soneriei telefonului, datorită faptului că aveam un apel.
Iau telefonul de pe noptiera de lângă pat, apoi răspund leneşă.

Convorbire telefonică:

- Neața, iubito!

- Neața! spun şi casc

- Dormeai? întreabă Harry râzând

- Normal că dormeam. E 7 cred. spun aproape sigură

- Iubito, e 11. spune şi urechile îmi sunt inundate de râsul lui care mă face şi pe mine să râd

- Serios? spun şi mă uit la ecranul telefonului care indică ora spusă de el. Cum naiba am dormit atât? spun şi casc din nou

- Off, somnorilă! Ce planuri ai pentru azi?

- Nu ştiu. Nu am nimic planificat până acum. De ce?

- Mă gândeam că poate vrei să ne vedem.

- Păi o să ne vedem.

- Bine, eu am puțina treabă acum. O să te sun când termin, ok?

- Bine.

- Ai grijă!

- Şi tu ai grijă! Paa!

- Pa-pa!

Convorbire telefonică încheiată.

Mă dau leneşă jos din pat şi merg direct în baie, unde îmi fac rutina.
Mă uit în oglindă şi chiar nu arăt aşa de rău.
Dau drumul chiuvetei şi încep să mă spăl pe față, apoi mă şterg cu un prosop pufos.
Iau periuța de dinți şi pasta, apoi încep să îmi perii dinții.
După aceea îmi pieptăn părul şi îl prind într-un coc dezordonat, apoi merg să mă schimb.
Deschid dulapul şi iau o pereche de colanți negrii şi un tricou alb pe care le îmbrac cât ai clipi, apoi îmi iau adidaşii şi căştile pe care le pun în urechi.
Ies din casă şi încep să îmi fac antrenamentul de dimineață care constă în alergat.
Melodiile rulează una după alta, iar eu alerg şi respir continuu.
După o jumătate de oră de alergat mă opresc într-un parc şi mă aşez pe o bancă unde mă odihnesc puțin.

Privirea îmi este captată de o fetiță care se joacă împreună cu tatăl său.
Pare aşa de fericită.
Mi-aş dori să pot să îi mai văd măcar o dată pe ai mei...
O lacrimă amenință să cadă, dar nu o las.
Mă ridic de pe bancă şi continui să alerg spre casă.

Heii! Sper să vă placă❤
Love all❤❤❤