Psihologul

☆Capitolul 61☆

Ies din baie înfăşurată într-un prosop mare şi pufos şi aud cum telefonul îmi sună.
Iau telefonul şi văd că apelantul era chiar Harry. Stau pe gânduri câteva secunde, apoi răspund fără să mai ezit.

Convorbire telefonică:

- Hei! spune el cu o urmă de tristețe în glas

- Bună! spun fără să mă gândesc o clipă

- Ce faci?

- De ce ai sunat? întreb tristă

- Voiam să vorbim.

- Noi doi?  Nu cred că avem ce să vorbim.

- Carla, ascultă! Îmi pare rău că nu ți-am mai dat niciun semn zilele astea, dar nu am avut cum..crede-mă.

- Ok. Mi-am dat seama că nu  vreau să fiu a cincea roată de la căruță şi nici să  stau în calea fericirii voastre.

- Nu înțelegi!

- Ce este de înțeles? spun mai calmă de data asta

- Am terminat-o cu Anna.

- Sigur. spun si aproape pufnesc în râs

- De ce nu mă crezi? A aflat de noi şi a făcut o faptă care a dus-o pe patul de spital. Nu înțeleg de ce nu ai încredere în mine.

- Am încredere. spun tristă

- Am mai aflat şi că mă înşela de cinci luni de zile cu un nenorocit. De acum înainte nu mai există pentru mine.

- Ok. spun păstrându-mi tonul indiferent

- Vreau să te văd.

- Nu ştiu ce să zic, Harry. Sunt foarte ocupată zilele următoare.

- Nu, acum vreau să te văd.

- Poftim? spun confuză

- Deschide uşa de la balcon doar. spune şi simt cum rânjeste

- Harry, e târziu. spun încet pentru ca Laura să nu ne audă

- Haide, doar puțin. Te rog.

- Off.

Conversație telefonică încheiată.

Închid telefonul şi îl arunc undeva prin pat, apoi deschid încet uşa balconului şi nu văd nimic.
Mă uit mai bine şi încep sa cred că Harry e pus pe glume în seara asta, dar cineva mă îmbrățiseaza din spate şi îl recunosc imediat.
Mirosea a mentă şi a fum de țigară?
Mă întorc cu fața la el şi sunt surprinsa de zâmbetul său larg şi de ochii săi care mă privesc parcă pentru ultima dată.

- Bună şi ție! spun şi rânjesc

- Frumoasă costumație! spune şi îmi face cu ochiul

Mă uit la hainele mele şi ce să vezi? Purtam doar prosopul de mai devreme.

- Eu... spun şi dau să intru înapoi în camera mea, însă sunt prinsă de mână de către Harry.

- Rămâi aşa. Arăți sexy. spune şi privirea sa cade pe buzele mele

- Poftim? De când fumezi? Şi de când te porți aşa?

- Fumez doar când sunt stresat şi tu mă faci să ma port aşa, Carla!

- Eu? Cum adică? întreb confuză

- Tu este clar?

- Ce să fie clar?

- Sentimentele mele.

-Cum? mă uit la el şi rămân blocată

- Harry, despre ce vorbeşti?

- Chiar nu ştii despre ce vorbesc?

- Nu ştiu despre ce naiba e vorba!

- Te plac, Carla!

-P-poftim? întreb şocată

A spus ce tocmai am auzit eu că a spus?
E pe bune? Harry Styles, renumitul psiholog tocmai a spus că mă place?

- Te rog să nu glumeşti cu asemenea lucruri! spun timidă

- Dar nu glumesc cu absolut nimic. Te plac cu adevărat!

- Da? întreb nesigură

- Da, la naiba! De ce îți e aşa greu să crezi că am spus asta?

- Pentru că pare aşa de ireal... spun şi îl privesc în ochi.

- Este cât se poate de real. spune şi simt cum îmi mângâie obrazul cu mâna sa mare

Hello lume! Sper să vă placă şi acest capitol.
Nu o să mai fie foarte multe capitole în acest volum, aşa că aş  vrea să încep să scriu la al doilea volum.
Cartea aceasta va mai avea în jur de 15 capitole cred, apoi va continua în cel de-al doilea volum.
Sper să vă placă!❤❤❤❤
VĂ IUBESC!

PUPICI!❤❤💋