Capitolul 9

223 13 1
                                    

-Las-o in pace!se aude un marait, iar apoi o bufnitura puternica.

Tresar speriata si ma ridic in sezut pe pat, deschizandu-mi rapid ochii. Il vad pe Devin care statea peste Marco si il lovea cu pumnul in fata.

-Devin esti nebun?! Lasa-l in pace!tip eu si ma reped sa il iau pe Devin de pe Marco.

-Te omor!striga Marco.

-Gata!tip eu cat ma tin plamanii.

Amandoi isi intorc capul spre mine cu o privire terifiata. Da, stiu! Am plamani puternici!

-Daca nu imi spune cineva ce se intampla aici, va iau pe amandoi si va dau cap in cap!spun eu amenintandu-i cu degetul aratator.

-Vai, mi-e frica!zice Devin si apoi bufneste in ras.

Ii arunc o privire ucigatoare, iar apoi ma indrept cu pasi repezi spre el. Se opreste din ras cand palma mea face contact cu obrazul lui.

-Cum iti permiti?!maraie el.

-Cu talent!zic eu.

Cand vreau sa ii mai dau si a doua palma imi prinde incheietura si o strange puternic.

-Inca esti un nimic, tocilaro! Cunoaste-ti varful nasului!spune el, ochii facandui-se rosii.

Privirea lui ma sperie si ajung sa ma uit la el cu groaza in privire.

-Las-o in pace, demonule!striga Marco si se napusteste asupra lui.

Incep iar sa se bata pana cand vine directorul.

-Ce se intampla aici?!urla directorul.

-Desparti-ti, va rog!spun eu cu lacrimi in ochi cand vad sangele care acopera aproape toata fata lui Marco. Directorul il ia pe Devin de pe el si ii imobilizeaza mainile la spate.

-Iesi putin afara sa te mai calmezi!

Inainte sa iasa pe usa, Devin imi arunca o ultima privire.

-Nimeni nu e ceea ce pare!spune el, apoi pleaca.

Ce a vrut sa zica cu asta?

-Esti bine?intreaba Marco si ma ia imbrate.

-Eu da, tu nu!spun eu inconjuranu-l cu bratele, si asezandu-mi capul pe pieptul lui.

-Sunt bine, atata timp cat tu esti bine!spune si imi saruta crestetul capului.

Stam asa in liniste cateva momente.

-Marco?

-Da, frumoaso!

-Ce a vrut Devin sa zica?intreb eu.

-Nu stiu! Dar nu o sa il las sa iti faca ceva!

Il strang si mai tare imbrate.

-Hei! Uite-te la mine!spune el si imi prinde barbia, fortandu-ma sa ma uit la el.

Ii vad ranile de pe fata. Buza sparta, la fel ca nasul, iar o zgarietura adanca predomina peste sparnceana dreapta.

-Cat timp eu traiesc, o sa fii in siguranta!spune el si se apleaca sa ma sarute.

Dupa ce se Marco se spala pe fata, curatandu-si ranile, coboram in sufragerie, unde ii vedem pe director si pe Devin pe canapea. Devin bate nelinistit din picior. Isi ridica privirea spre mine, o privire plina de dezgust, apoi isi lasa capul aplecat. Simt un gol in stomac, si ma asez pe un fotoliu din apropiere.

-Astazi veti merge in prima excursie pe munte!zice directorul.

Deja imi vine sa ma inchid in camera. Pe langa faptul ca am putea fii mancati de ursi, lupi si alte animale, mai sunt si tantari, lilieci, paienjeni. Ma cutremur la gandul asta.

-Esti bine, Jess?intreaba Marco, punandu-si mana peste a mea.

Il vad pe Devin cum isi da ochii peste cap, si incerc sa il ignor. Care e problema lui?!

-Mhm!raspund eu si il ascult in continuare pe director.

-V-am pregatit cate un rucsac cu cele necesare: apa, mancare, lanterne, si bandaje. Baietii vor cara un sac in plus. Devin tu iei cortul, Marco tu iei paturile.

-Sigur, eu sunt sclav!mormaie Devin.

-Poate esti!zice Marco incet.

-Ce ai zis, ma?!maraie Devin.

-Baieti, gata!tipa directorul.

-Ma duc sa ma schimb, si dupa pornim la drum!zic eu.

Imi iau o pereche de colanti flausati, o bluza cu maneca lunga, groasa, si geaca. Adaug in ghiozdan inca o bluza si o pereche de pantaloni, pentru orice eventualitate.

-Sunt gata!zic eu coborand ultima treapta.

-Perfect! Sa aveti grija de voi!spune directorul.

-Cat dureaza aceasta excursie?intreaba Devin.

-O saptamana! Succes!

Iesim pe usa si ne indreptam spre padurea de langa cabana. O liniste apasatoare se asterne intre noi.

-Unde mergem?intreb eu.

-In padure!raspunde Devin plictisit.

-Pai da! Dar unde?!

-In padure!raspunde el iar.

-Pai da, ma! Dar unde?!

-La dracu'!rabufneste Devin nervos.

-Deci daca nu stiti unde mergem...inseamna ca ne-am ratacit?!spun eu cu vocea tremuranda.

-Da, Jessica! Si o sa vina un urs care o sa ne sfasaie bucatica cu bucatica, pana cand o sa ramanem doar schelete!zice Devin cu voce groasa.

Numai gandul asta ma face sa tresar si sa ma imping neintentionat in Marco.

-Termina tampitule ca o sperii!zice Marco si isi pune o mana in jurul meu.

Devin incepe sa rada necontrolat. Ma sperie.

-Hai sa punem cortul aici!spune Marci si arata cu degetul in fata noastra, intr-o mica poienita.

Devin isi da cortul jos din spate si apoi se intinde pe iarba.

-Ma scuzati, alteta voastra!soune Marco pe un ton ironic.

-Ce vrei?raspunde brunetul.

-Sa te misti dracului odata si sa ma ajuti la cortul asta pana nu se pune ploaia!

Devin isi da ochii peste cap si se ridica alene de pe iarba. Dupa ce monteaza cortul in sfarsit, asez paturile in el. Ma pun in sacul meu de dormit si inchid ochi, oftand lung.

-Ce crezi ca faci?intreaba Devin uitandu-se la mine cu mainile in sold ca o baba.

-Ma odihnesc?

-Pacat! Mi-e foame!spune el.

-Si cine sunt eu? Ma-ta?!intreb eu deranjata de atitudinea lui.

-Doar daca vrei, spune el soptind, aplecandu-se deasupra mea.

-Pleaca, perversule!spun eu si ma intorc cu spatele la el.

Dupa cateva momente primesc o palma puternica peste fund.

-Devin, iti jur ca te nenorocesc!ii spun eu.

-Mrr! Vreau sa te vad!spune el zambind strengareste.

Imi dau ochii peste cap si ma acopar inapoi cu patura.

-Pentru asta iti faci singur mancare!

Toxic loveUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum