8. Denuntat la politie?

397 24 2
                                    

-Hai să mergem la curte, poate e acolo. zic eu, sperând că am dreptate.
-Pai hai, ce mai aștepți? fuge prietena mea pe scări.

Cristi povestește

În timp ce eu urc cu liftul, Spot latră mai silențios. Nu urc la apartamentul meu, ci al prietenului meu, Bogdan. Am vorbit cu el și, surprinzător, a vrut să aibă grijă de Spot timp de două luni, cat tine tabăra.

Vreau nespus de mult sa merg, că sa vad cum ar fi o tabăra d'asta in realitate, fara Kirra, Vlad sau alții din visul meu.

Imediat ce am ajuns la Bogdan, i l-am dat pe Spil și i-am explicat cum trebuie să aibă grijă de el.

Am urcat apoi, la apartamentul meu și am început să îmi fac bagajul. Din cate am înțeles, mâine plecam, la prima ora.

Ceea ce mă deranjează pe mine, e că iubita si fratele meu, nu s-au deranjat sa vina și să mă caute. La cat de bine îmi cunosc fratele, deja se giugiulește cu Kirra sau se da la ea.

Kirra povestește

-Nu e nici aici, Vlad! tip eu, plângând.
-Stai liniștită, îl găsim noi. încearcă Duțu să mă calmeze. Ne întoarcem acasă și mâine continuam căutările.

Da, deci, sa va spun pe scurt: am bătut tot drumul până aici, din stațiune în stațiune, pe degeaba.

-De ce nu rămâneți aici, adaugă și domnul Luci. Va odihniți mai bine.
-Ai dreptate, tata. Hai Kirra, te rog! se milogește Vlad.
-Bine, dar eu stau pe partea lui Cristi și cu perna lui în brațe!
-Ok, acum hai la culcare, e târziu.

Vlad povestește-Dimineața următoare

-Trezirea! îmi tipa cineva in ureche. E târziu, e 10!

Toată noaptea, Kirra nu a dormit, a plâns cu sughituri. Eu am încercat, dar puțin am dormit, evident, din cauza ei.

După ce am mâncat, spălat și plimbat, am mers pe plajă. Am căutat cat am căutat, dar nici urmă de el. Kirra s-a așezat pe nisip, cu picioarele desculțe in apa și a început să plângă mai tare decât noaptea trecută. Mă întreb cum poate să plângă atât.

M-am dus mai departe de ea, cu telefonul și am sunat politia.

-Alo, politia? incep eu conversația.
-Da, ce doriți?
-As vrea sa anunț dispariția fratelui meu, Cristian Munteanu.  
-Au trecut 24 ore?
-Nu, dar nu mai e mult.
-Aha, câți ani are?
-Cinsprezece, e adolescent.
-Unde erați când ați observat dispariția?
-La piscina din centrul Constanței, piscina 'AquaLife- Magic' [nume inventat].
-Bun, va trebui să veniți la secția de poliție sa facem portretul-robot. Mă căutați cu numele Alexandru Ioan.
-Acum vin. La revedere!

După ce am închis telefonul, am strigat-o pe Kirra și am mers la poliție. Portretul robot a fost făcut, iar domnul Ioan a alertat toată politia din zona litoralului.












Haide că am postat și capitolul 8, mult mai devreme, dar am zis sa va fac o mică surpriză. Capitolul 9, diseară. Bye😘

Multi dușmani si putini prieteni //Cristi Munteanu//TERMINATA//Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum