Starstruck [ Justin Bieber F.F. ]

Capitolul 10

JUSTIN.

Paseam singur pe strazile Londrei, relaxandu-ma dupa ziua plina pe care am avut-o. Am tinut doua concerte unul dupa altul, iar acum aveam nevoie de o pauza. Iubesc ceea ce fac, imi iubesc si belieberii, dar uneori oboseala ma ajunge. Maine dimineata o sa plec din Londra spre urmatoarea destinatie unde tin alt concert.

Pentru ca aveam nevoie sa fiu singur si sa nu ma recunoasca nimeni, mi-am luat un hanorac, mi-am tras gluga pe cap, si am facut sacrificiul suprem: mi-am ridicat pantalonii. Hm, se pare ca incep sa iau din sarcasmul lui Katherine...Katherine!Mi-e asa dor de ea! Mi-e dor sa o tin in brate, sa-i simt buzele moi si catifelate peste ale mele, sa-mi odihnesc mainile in parul ei lung...si mi-e dor sa o privesc in ochii caprui profunzi si sa ii spun cat de mult o iubesc. In ultimele zile nu am mai vorbit foarte mult. Faith mi-a zis ca nu s-a simtit foarte bine; vreau sa stiu doar ca e bine si sa o tin in brate...

Astazi la Meet&Greet am facut poze cu toti belieberii care au venit si am fost foarte placut surprins cand i-am vazut asa uniti si aratand atata dragoste. Mi-au zis multe lucruri; ca sunt mandrii de mine, ca le salvez viata in fiecare zi, ca ma iubesc, ca se cearta cu oricine spune lucruri urate despre mine...as vrea doar sa stie cat de mult inseamna tot ce zic sau fac ei pentru mine...ei sunt totul.

Insa cel mai mult m-a impresionat o fetita de 5 ani, care a venit la mine si ma tragea de pantaloni ca sa imi atraga atentia. Am luat-o in brate si ea a zis : "Te iubesc, Justin! Esti cel mai bun si imi place mult cum canti. Intr-o zi o sa devin un belieber adevarat.'" , iar apoi a inceput sa fredoneze Baby , asa cum ar putea un copil de 5 ani. Atunci m-am simtit cu adevarat multumit de ceea ce am realizat, daca pana si un copil m-a putut face sa ma simt implinit de munca mea. Poate cine stie, intr-o zi voi avea si eu copiii, care sa fie mandrii de tatal lor, alaturi de belieberii mei...

KATHERINE.

- Katherine! Ma sperii, jur pe tot ce am. Stai in fata televizorului, care nici macar nu e pornit,de jumatate de ora si nu spui nimic! tipa Faith la mine, dar eu nu prea ii acordam atentie.

- Nu vrei sa ma lasi in pace? Te rog eu mult, bineinteles, daca binevoiesti.

- Katherina! Lasa atitudinea aia cu mine! Sarcasmul nu ajuta cu nimic in situatia asta!

- Ai dreptate, Faith. Nimic nu ajuta.

Am oftat, iar Faith a oftat la randul ei. A venit langa mine pe canapea si m-a cuprins intr-o imbratisare.

- Nu esti fericita? intreaba ea.

- Greu de zis. Normal ca sunt, Faith! O saptamana intreaga mi-a fost rau si nu stiam de ce, iar cand am mers la doctor am aflat ca sunt insarcinata! Sincer, eu sunt fericita. Vreau copilul asta, dar nu sunt asa de sigura de ceea ce vrea Justin. Ar putea sa-i strice cariera, nu stiu...

- Termina cu prostiile astea! Nici macar nu stiu de unde le scoti. Nu ai de unde stii pana nu vorbesti cu el! Te iubeste Katherine! Ma intelegi? Te iubeste!

Cred ca o adusesem in pragul exasperarii pe biata Faith;ajunsese sa tipe la mine cat o tineau plamanii. Cred ca si eu as fi fost la fel in locul ei. Stateam de o saptamana in casa, nu prea mai mancam si aratam ca o evadata din inchisoare. Trebuia sa schimb atitudinea asta.

M-am ridicat brusc de pe canapea, fapt ce cred ca a surprins-o pe Faith.

- Stii ce? Ai dreptate, am zis eu

- In legatura cu...?

- In legatura cu tot, Faith. Sunt insarcinata cu Justin Bieber, Justin Bieber ma iubeste, eu il iubesc pe Justin Bieber si eu stau ca o depresiva? Ohh, nu prea cred.

Faith a inceput sa chicoteasca.

- Asta e Katherine pe care o stiu si o iubesc. Si...cand ii spui?

- Maine, cand vine acasa presupun. Stii...ma gandeam sa ii organizam o petrecere de bun venit. Ce zici?

Faith si-a luat zambetul acela pervers al ei.

- Sa ii organizezi tu lui Justin? a intrebat chicotind. Sau sa le facem baietilor o adevarata petrecere?

Am luat o perna si am aruncat-o in ea.

- Zic o petrecere adevarata! Cu prieteni, vedete...

- Suna bine. Aici acasa?

- Da! Cand o sa intre pe usa o sa fie ceva de genul 'ce-naiba-se-petrece-aici? daca-stiam- imi-luam-ceilalti-pantaloni.

Am inceput sa radem. Adevarul era ca ma pricepeam foarte bine sa il imit pe Justin.

***

- Katherine! L-am sunat pe Harry si a fost cam greu sa ma descurc cu el.

- Oh, Harry. Mereu ma enerveaza cu atitudinea aia. Dar tot e simpatic.

- Pff, te enerveaza pentru ca are aceeasi atitudine ca tine!

- M-ai jicnit profund, Faith. Eu nu sunt chiar asa!

- Te-ai vazut vreodata?

Nu am avut timp sa ii raspund la comentariul rautacios, pentru ca trebuia sa fiu atenta la cei care se ocupau de aranjatul mancarii. Adica nu sunt capabili nici macar sa o transporte fara sa o verse! Dada, stiu. Sunt rautacioasa. Muhaha.

- Oh, Faith. La cat vin baietii?

- La sapte. Si invitatii tot cam pe atunci. De ce?

- O...nimic. Mi-e cam foame, am zis eu cu o privire dezamagita.

A inceput sa rada.

- De ce razi de o biata fata infometata?

- Pentru ca, copilul acesteia cere in sfarsit de mancare.

***

Pe masura ce minutele se scurgeau, eu deveneam tot mai nervoasa. Ma plimbam agitata prin casa, gandindu-ma la ceea ce ar trebui sa ii spun lui Justin. Cum sa incep? Arghh.

Ma imbracasem cu o rochie stransa in talie cu un fel de curea, si in zona burtii statea mai larga, deci nu se vedea nici o urma de sarcina. Bine, la aproape o luna de sarcina, cam greu sa vezi burta. Aratam bine, sper doar sa nu ma ingras prea mult pe timpul sarcinii. Egoista de mine.

Eram afundata in gandurile mele, cand usa s-a deschis. Tocmai ma pregateam sa ii sar in brate lui Justin, dar am fost dezamagita cand am vazut ca erau doar cativa invitati. Nu eram dezamagita pentru ca nu imi placea de ei, ba chiar ne intelegeam bine, numai ca nu imi dadusem seama cat de dor imi era de Justin...sa ma tina in brate cum doar el stie, sa il tachinez....

- Katherine!

M-am intors cu picioarele pe pamant cand mi-am auzit numele.

- Harry! Imi pare bine sa te vad. Am auzit ca s-a cam chinuit Faith cu tine.

La remarca mea, ceilalt membrii ai trupei au inceput sa rada. Le-am oferit o imbratisare rapida fiecaruia, iar Faith a venit imediat langa mine. Era asa entuziasmata.

- Au venit.

Am mers spre usa, iar inima a inceput sa imi bata cu putere. Acum e acum, Katherine.

***DEAD, nici eu nu ma asteptam la asta :)))***

So, here I am guys! Am venit cu noul capitol. <3

Ce ziceti de surpriza mea? :))

Sper ca v-a placut capitolul si va astept cu Vomment, sugestii.

Va multumesc pentru sustinere, voturi, comentarii. Inseamna asa mult sa stiu ca cineva chiar citeste si apreciaza ceea ce fac. Va iubesc <3

Katherine.