Si uite asa avem o zi de cand stam pe insula cu 5 vedete fitoase. Ma mir ca inca nu ne-au zis sa le facem masaj.
De dimineata am inceput sa discutam cat mancam micul dejun.
-Muncim si noi un an intreg si acum tu nu ne lasi sa ne distram, se supara Alina.
-Da chiar... putine farse si niste saruturi nu sticau... reproseaza Bia.
-Fetelor, ei sunt vedete si pot face orice... macar sa ne bucuram de vacanta fara ei.
-Ralu, tu nu ai muncit jumatate de an cu mii de pictori si critici ca sa scoti o colectie de tablouri bine vandute! Crezi ca nu stiu cum sunt oamenii de genul asta?
-Ba da, dar....
-Dar nimic, sare Bia. Asa ca Alina am fost si eu cu design-urile mele. Lumea modei e ciudata si sireata. O greseala si poc! Zbor afara de pe podium.
-Fetelor... eu incerc sa va protejez...
-Nu... nu ne pasa de experientele tale si de grija ta... suntem mai mari decat tine si avem dreptul sa facem ce vrem! Tipa Alina.
-Alina... te rog... incep eu sa implor.
-Nu Ralu! Haide Alina... mergem la plaja. Si discutia e incheiata! Se rasteste Bia si tranteste usa.
Cum am putut sa fac asta.... prietenele mele cele mai bune ma urasc... sunt o persoana groaznica... mai bine nu mai mergeam.
M-am imbracat in ceva mai lung si mi-am luat rucsacul cu echipamentul de catarat. Trebuia sa scap de stres.
Am luat-o usor prin jungla insulei si am inceput sa cant Roar. Cateva pasari cantau si ele coborand in copacii infloriti.
Ma simteam ca un explorator in Tehnici esentiale de supravietuire. M-am suit intr-un banaier si am luat o gustare la inaltime. In aceea liniste se aude o chitara.
-Ah... firar... furnici stupide!
Am inceput sa rad si am privit in jur. Niall s-a asezat pe o piatra si a continuat sa cante...
-In the summer time.... neah... lasa cant asta.
Incepuse sa cante ceva ce nu cunosteam:
-This summer I wanna have fun...
Stay and play under the sun
I wanna know you better
Before my time will change the weather
Niall, revino-ti... nici macar nu va baga in seama... e o cauza pierduta...
Am inceput sa zâmbesc fara motiv si sa fac ca o broasca. El se uita in jur si fuge. Am vrut sa il sperii ca sa pot cobori. De cum am ajuns pe pamant, ceva imi cade in cap si lesin.
Cand ma trezesc, aveam o durere groaznica... Naiba de nuca de cocos!
Privesc in camera si observ ca nu era cabana noastra. Era decorata cu desene si partituri peste tot.
-Ce bine ca te-ai trezit! Se aude o voce dinspre usa.
-Unde sunt?
-Esti la mine acasa... ma rog daca se poate numii casa, spune vocea familiara.
Niall era in camera si imi intinde niste suc de portocale.
-Cum se face ca tu esti aici?
-Eu te-am luat de pe jos. Scuze pentru lovitura... am crezut ca esti un babuin turbat.
-Seman a babuin?
-Cu sapca aia... mda.
-Ma rog... mersi pentru ca m-ai ajutat si vacanta placuta.
-Unde pleci? Ai cucuiul ala si trebuie sa te odihnesti.
-Fara suparare, dar am colege care se ingrijoreaza... sau nu de mine.
-Cum adica?
-Nu e treaba ta! Am o intrebare... Hainele mele?
-Pai erau murdare de noroi asa ca le-am dus la spalat.
-Deci imi zici ca ai avut tupeul sa ma dezbraci si sa ma atingi!
-Nu chiar... doar nu vroiai sa te las pe pat murdara si uda!
-Era mai bine daca ma lasai pe un sezlong afara!
-De ce esti asa? De cand ai venit esti asa de nemultumita!
-Cum am zis nu e treaba ta. Si eu acum cum ajung la cabana mea?
-Pai mai stai, te rog! Iti aduc orice vrei... promit.
-Hm... ce zici de un caiet si sa iesi afara!
-Esti artagoasa mereu... bucura-te ca imi porti tricoul preferat... nu i-l dau nimanui!
-Poti sa nu mai dramatizezi! Si nu ti-l dau pentru ca cineva mi-a luat hainele fara permisiune.
-Tu vroiai sa faci pneumonie la 20 de kilometri de civilizatie si peste mare!
-Mersi pentru nimic.
-Bine!
-Bun!
-Bine!!
-Bun! Tip si ma intorc in pat spre geam.
Vedeam norii de ploaie apropiindu-se de insula si am inchis ochii. Acum imi doaream doar sa simt ploaia si sa ma detasez de tot!
Am rasuflat si m-am ridicat din pat, privind pe geam. Prin camera s-au auzit pasi, dar nu i-am bagat in seama. Poate nu v-am zis, dar poaia e bine venita dupa o multime de certuri si tensiuni.
Cand ma intorc, dau peste Niall care se furisase in spatele meu.
-Hey! Zambeste el.
-De ce mai incerci? Ai vazut ca nu vreau sa vorbesc.
-Te rog... vreau sa imi vorbesti!
-Nu Niall. Nu e nimic de vorbit...
Imediat isi preseaza buzele peste ale mele si ma lipeste de perete. In corp am simtit o caldura ciudata si apoi ma priveste in ochi.
-Te rog... nu te speria...
Am fugit asa cum eram pana la cabana. Mi-am dat tricoul jos si mi-am facut un dus. Am sperat ca apa va rezolva totul, insa nu puteam sa mai respir.... plangeam... plangeam probabil credeti ca fara motiv. Nu pot spune ce mi s-a intamplat... e prea dureros. Am imbracat pijamaua calda si am privit videourile din vacantele trecute... as vrea sa dau timpul inapoi...
