Ma trezesc din somnul meu prea frumos, il visam pe Ashton Irwin la piscina... era... Doamnee, cand cineva se foia langa mine. Deschid ochii si vad ca James ma tinea in brate si bombanea ceva pe acolo. Aww e asa dragut!
James e un baiat de treaba si chiar il plac. Adica zilele astea chiar m-a ajutat si mai ales ca de cateva ori m-a luat de mana si ambii ne-am retras, adica nu e ceva cliseic la indragostiti?
Despre Niall, ei bine nici nu am mai auzit ceva... poate ca se plimba cu vreo fufa gen Barbara Palvin si rade de cat de naiva am fost. Fetele nu mai raspund la telefon de 2 zile. Nu le condamn, au mult de munca, asa ca zilele de weekend le petrec cu James vizionand filme si mancand dulciuri.
M-am ridicat incet de pe canapea si am mers in bucatarie. Mi-era foame...
Am auzit o bataie in usa si James se uita la mine zambind.
-Ai decis sa te trezesti? Il intreb ironica.
Da din cap in semn de aprobare. Vine sa ma ia in brate si ma murdareste cu Nutella.
-Hey!
-Pot sa te mananc? Intreaba.
Stai! A-a vorbit? Suna ca o baba ragusita!
-Ai vorbit!
-Da?
-Si acum o faci, geniule. Suni ca o voce din filmele horror!
-Si acum monstrul vine sa manance fata din Nutella!
-Mai bine ia o lingura si infuleca! Ca eu nu iti fac de mancare!
S-a repezit la dulap si a luat o lingura. A desenat o fata malefica pe ea si spunea:
-And Again! AND AGAIN!
-Nu esti moartea, asa ca sa taci!
Isi ia telefonul si taseaza:
-Moartea esti tu! Uita-te la parul tau!
Ma uit la reflexia mea in prajitorul de paine si avea dreptate.
-De unde stii ca nu sunt sotia lui Wolverine!?
-Nu ai gheare de un metru! Tipa telefonul.
-Aaa, da? Aratandui unghiile netaiate.
-Miau! Miau... pisicuta! Se prosteste vocea de femeie.
Incep sa rad si iau in lingura niste cereale. Potrivesc unghiul si i le lansez direct in masca. Nu sta pe ganduri si ia Nutella in lingura, aruncand in mine.
Dupa ce noi ne incheiem disputa, bucataria era plina de pete. Isi pune mainile la gura si priveste uimit totul.
-Cu placere. Te-am ajutat sa redecorezi, rad eu.
Ma prinde de sold si ma ia pe sus.
-James! Lasa-ma!
Ma duce pe canapea si incepe sa ma gadile. Nu imi puteam stapanii lacrimile. Intr-o fractiune de secunda, imi pun mainile in jurul gatului lui si il trag in jos. Atat ca a picat peste mine.
-Au! Striga el.
Incep sa rad si el se pune deasupra mea. Zambeste si incet incet se apropie de mine. Cand ajunge destul de aproape ma saruta tandru. Ambii ne miscam sincronizat si in final se ridica rusinat, frecandu-se la ceafa.
-Scuze, spune cu vocea lui ragusita.
-Nu e nimic, zic cu obrajii in flacari.
Trece un moment de liniste si eu spun balbaindu-ma:
-T-te iubesc!
El are o reactie ciudata, adica ii cade fata... la figurat, nu la propriu! Ma ridic si il iau in brate...
-Mersi pentru ca ma ajuti. Tu ma cunosti asa cum nu multi ma vad.
El tot tacea. Ii inteleg reactia, doar cum sa se întâmple așa de repede!
-Si daca ma iubesti ma lasi sa iti dezleg masca?
Se retrage din imbratisare si spune cat mai are glas:
-Sa nu te sperii... Ralu...
Isi dezleaga masca si isi da gluga jos. Sub gluga era un par saten cu nuante de mov si niste urechi cam ascuțite.
Isi ia masca in palme indepartand-o de pe fata. Sar speriata de la locul meu, spunand infundat:
-Niall?!
