Ma trezesc. E intuneric. Imi indrept privirea catre telefon. Este ora 04:11.
*pefect,n -am somn*
Ma ridic din pat si ma-ndrept catre bucatarie,fara a face prea mult zgomot,deoarece femeia aceea oarba de care va povesteam(ii zic bunica) ,doarme.
Imi fac niste cacao. O sa ma ajute sa dorm.
.
.
Ma asez la masa plictisita sorbind puțin cate puțin.
..
.
.*incredibil,nu am somn*
Ma indrept spre pat in speranta ca o sa adorm.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
..
.
.
M.am foit toata noaptea. E 7. Ma ridic si ma schimb. E ciudat, pana acum nici nu ma puteam trezi la 7.
Imi iau jacheta si rucsacul si plec spre liceu.
*yay,imi vad colegii iar.*Ajunsa la liceu
Acelasi loc splendid. Brusc,fug spre clasa. *de ce fac asta?!*
*ah,da,ca ăla sa nu mi mai ia locul*
Alergand ca o nebuna prin liceu,ma impiedic de ub rucsac aruncat neglijent in minlocul coridorului.
Ma ridic repede,fara a fi foarte mult observata.
*cine Dumnezeu ar arunca....*
Raspunsul la intrebare statea in fata mea. Ma rog,dupa cei 2 batusi care...cred ca-l "jefuiau" sau voiau sa-l lase vânăt.
M-am simtit prost. De ce? Nu stiu. Dar am intervenit. De ce?! De proasta ce sunt,poate. De ce i as lua apararea? Dumnezeule,am innebunit.
-Hei,lasa.l ! -zic eu.
Amândoi isi intorc capetele.
-Măi,măi, cine sta in fața noastra! -zic ei plin de badjocură.
Incepeau sa se apropie de mine. Stiam ce vor. Stiam ce sa fac. Le am dat un pumn,primind suficient timp sa.mi exersez miscarile de lupta pe ei.
Niciodata nu m am priceput la bataie. Insa,toti cres ca-s profesionista.
.
.
.
Cei doi au plecat. Elevii curiosi s.au risipit. Doar domnul x statea cu gluga-n cap si cu parul in ochi,adunându-si cartile.
*tocilar*
-Ar fi mers un "multumesc".
Nu zicea nimic.Clopotelul ma făcu sa.mi amintesc ca locul din clasa trebuia sa fie al meu.
*ce tot spun? Nu i ca si cum n as putea sa.l iau la pumni:))*
Picioarele nu ma asculta si fug catre clasa.
.
.
.
Am deschis usa clasei. Arunc o privire de ansamblu. LIBER.
Ma instalez si astept sa vina profeSORUL.
.
.
-Buna ziua! Spuse hotarat doamna de fizică.
A primit acelasi raspuns.
-Ia sa facem noi prezenta. Charlie Tomas?
-Prezent!
.
.
.
.
.
-Nicholas Walters?
-Absent!!! -striga un tocilar din față.
-Linda Wattson?
-Prezent!
-Măi măi,Linda e prezenta. Cum asa?
*Chiar..de ce sunt prezenta? De ce sunt punctuala? Ceva nu e ok,planetele s.au aliniat gresit azi,universul e paralele...*
Prefer sa nu i raapund.
Asa a trecut ora. Ma-ntreb daca NICHOLAS WALTERS era cel care mi-a " furat" locul. Hmm...
Dupa ore:Am iesit plictisita din liceu. Mi.am pus castile in urechi si ma-mdreptam spre casă.
Pe drum,chiar in fata casei mele,era un om care,aparent,astepta pe cineva.
CITEȘTI
~Doar tu...~
RomanceAceasta este o poveste de dragoste,protagonista fiind Linda, o adolescenta rebelã și hotărâtă in fiecare decizie. Temperamentul său de fată orgolioasă se schimbă in momentul in care rămâne fără casã,avându-l doar pe Nicholas, un om pe care il credea...