#11

67 12 0
                                    

Dupa o luna:
In aceasta luna nu s-a intamplat mai nimic interesant,pe langa ca patronul clubului,la o saptamana dupa cele intamplate imi trimisese telefonul. Lawrence inca nu stie nimic de asta si nici n-as vrea sa afle. Si da,am devenit studenta celei mai bune universitati din Londra.
Chiar si-asa,e destul de greu sa te-mparti ca o eleva,secretara si iubita. Fara Lawrence,n-as fi facut față la absolut nimic,nici nu cred ca-mi continuam studiile. De aceea nu ezit sa am mereu zambetul pe buze,indiferent cat de extenuata as fi.
Sa revenim in prezent,adica pe 1 dexembrie,pt ca era insfarsit ziua mea,făceam 18 ani. Fii da joi,aveam liber la liceu ,de asemenea, s-a hotarat ca si maine elevii sa stea acasa. *Perfect*

Sar din pat entuziasmata. Cobor la parter in cautarea lui Lawrence,insa,in loc de Lawrence vad un biletel pe masa:

Iubito,iartă-mă,am fost chemat urgent la firma de dimimeata. Îți promit că-ți serbăm ziua când intorc.
                              Cu drag,Lawrence.

Citind bilețelul,m-am hotărât nu mă-ntristez așa am ieșit cu Max la plimbare.

Eram invaluita de gânduri inutile, niste banalitati care imi trec zilnic prin cap.

Plimband linistita cainele,acesta,dupa un moment,incepu să mârâie. Mi-am  indreptat privirea spre partea in care mârâia Max.

Doi dulăi,se apropiau cu repeziciune de Max. L-am luat in brate,si-am inceput sa fug.

Alergand disperata,ma lovesc de un tip,care,pentru a nu cadea,ma prinsese de talie.

I-am vazut ochii căprui. Simțeam ca i-am mai intâlnit. A alungat câinii, timp in care eu mi-am tras sufletul.

-Mulțumesc,reusesc sa zic ,întâlnindu-ne privirile. Era patronul clubului ăluia.

-O, exclama el dandu-si seama cine sunt.

Mă uitam fix la el.

-În fine,multumesc din nou, ii zic.

Dând sa plec mă prinse de încheietura mâinii si-mi zise:

-Nu crezi ca ar trebui sa-ti rasplatesti eroul?

-Nu ti-am cerut eu sa-i alungi pe dulăii ăia,îi răspund rapid.

-Atunci ar fi trebuit să te las să te muște.

-Era de un milion de ori mai bine decat să mă culc cu tine.

-Nu ți-am spus despre ce rasplata era vorba.

-De parca n-ar fi evident,mai ales in ce circumstante ne-am cunoscut,ii spun eu apăsat.

-Kail,spuse intinzand mana.

Am ezitat,insa,ca sa nu par nepoliticoasa, m-am prezentat si eu.

-Linda,spun dand mana cu el.

-Ce nume deosebit,si ce mână fină ai...

Mi-am retras mâna. Iar începea cu șarmul lui ieftin. Penteu un moment chiar credeai că e de treaba,iar in srcunda urmatoare se transforma intr-un obsedat.

-Max! Strig eu,vazand ca-si face nevoile pe blugii lui.

Acesta isi intoarse privirea uimit si adăugă:

~Doar tu...~Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum