Ești pentru mine . Finalizată !!

Aici , lângă mine !

Robert
Alex se ridică în picioare , și strigă să tacă dracului toți din gură .
- Vreau să spun că ..... Robert e un exemplu pentru toți , în primul rând pentru mine ,  și o mare fericire pentru părinții sa-i ...... ultemele cuvinte nu le-am auzit . A mai spus-o de o mie de ori , problabil că dacă aș vrea să îi repet cuvintele , le-aș spune ca și când oi citi de pe foaie . O văd pe Cassie cum iese din bucătărie cu o tava mare , plină cu pahare . Mă încordez , nu cumva să le scăpe pe jos și să facă un show gratis . Dar mă trezesc că mă holbez nu la pahare , dar la ochii iei , care umblă dintr-o parte în alta , cafenii străluciți . Ochii ei micuți dar gingași  . Ii arunca la fiecare pas probabil și ea se teme să strice paharele . Fug repede spre ea și-i iau tavaua din mâini . Imi mulțumește cu un glas tremurător și foarte încet . Ii zâmbesc și mă îndrept la masă . Am fost atras de ea nu de pahare , am o mie la fel , nu-mi era frica de ele . Il aud pe Alex cum îmi bolmojește ceva la ureche , dar nu-l îțeleg de loc . Intorc fața la el cu o expresie de ,, Ce naiba ai spus ? ''
- Am crezut că menajera ta e o bătrânică nu o fată tânără .
- De unde ai luat-o . Defapt nu l-am întrebat , nu aștept un raspuns de la el . Alex mă bate pe umăr și-mi propune să ieșim la o țigară . Ideia nu e dintre cele mai bune . Din urma nostră vine și țâncușorul de Kris , fără el nu se discută nimic pe lumea asta , le știe pe toate , toate bârfele sunt ascultate de el . Imi aprinde o țigară , și se aruncă în hamacul din grădină , ochii lui mă urmăresc pe mine .
- De când lucrează la tine ? . Am știut , am știut că Alex îmi va da întrebări de genul : de când ? ; cum e ?; de ce nu am știut ?; și blablabla .
- Are o săptămână . Trag fumul adânc în piept și-l savurez . Nu fumez , doar la petreceri și cu prietenii . Însă mai am nevoie uneori , și de un calmant ca acesta .
- De ce e atăt de tânără ? . Mă râd , dar defapt nici nu eu am ales-o dar mama .
- Ce importanță are vârsta în pat ? . Il privesc pe țânc și râdem într-un ritm . Alex se uită spre Kris , înțeleg că vrea să vorbească ceva serios cu mine .
- Hey Kris , dute după menajera și spunei să aducă trei pahare cu băuturi . Țincul se încrețește dar se scoala și dispare așa cum a vrut Alex .
- Nu ai de gând doar să-mi ții morală ?. Se ridică din hamac de parcă ar veni să-mi spargă mutra .
- Dar tu nu ai de gând s-o angajezi ?. Uneori mă inervează atât de tare , că mă face sa-l văd un sac de box .
- Și chiar dacă o lăs ? . Își stinge țigara și se așează pe scaunul din fața mea .
- Face treaba bine ?. Acum mult mai bine , îmi place când nu o face pe ,, câțeaua '' .
- Până când da  .
- De când tu : ai nevoie de o menajeră  ? .
-Mia adus-o mama , cu scuza că : beata fată nu are de lucru . Dau să spun ceva dar mă opresc când îl văd pe Kris că vine alaturi de Cassie , hlizându-se amândoi de ceva . Dacă nu tac din gura , îi apuc pe ambii și-i înec în bazin .
- Ce e atât de amuzant ? Cassie îl lasă pe țânc să se lămurească , doar că aici a dat-o în bară , mai bine o făcea ea .
- O istorie amuzantă mi-am adus aminte . Cassie mai râde puțin uitându-se la el . Lasă paharele pe masă și ridică ochii spre mine .
- Mai e nevoie de ceva ? scutur capul .
- Da , rămâi puțin . Se face că nu e surprinsă , dar îi văd ochii cum nu-și găsesc locul . Mâinele umblă de pe talie pe coapse și , înapoi . Mă rânjesc când îmi dau seama ce fac . Mă gândesc cum aș putea s-o dezbrac , cum i-aș arunca totul de pe ea . Ai spune că sunt nebun , dar avem noroc noi oamenii că gândurile nu le aude cineva . Că în cazul acesta mâine n-o mai vedeam în casa mea . I-au paharul meu neatins și-l întind ei . Face ochii cât se poate de mari .
- Nu , mulțumesc . Trag scaunul mai aproape de mine și bat cu palma pe locul unde vreau să se așeze . Nu mai poate ține ochii larg deschiși șii aruncă spre Alex căutând ajutor . Crețul se ridică din scaun și vine spre mine . Își așează palma pe umărul meu și , se apleacă spre ureche .
- Robert fără concerte , te rog . Il împing dar rămâne la spatele meu .
- Cassie vino aici . Imi arată cu degetul spre casă și înghite noduri la fiecare cuvant .
- Mai am de lucru , nu pot să rămân .
- Uite șeful tău e aici în față . Nu te stresa lucrul mai așteaptă . Mă rânjesc la ea , îmi place s-o privesc cum se chinuie , ce să aleagă . Și ce minciuna să mai inventeze . Dar vrea lângă mine , simt asta . Face câțiva pași micuți , nesiguri dar reușește și se așează în scaun . Duc un braț înconjurând scaunul și-o trag chiar la un centimetru de mine . Îi întind paharul , nu iubesc când îmi refuză .
- Nu vreau , mersi . Îl împinge cu mâina mai departe . De parcă dacă nu l-aș putea ajunge aș ceda .
- Nu e frumos să refuzi , vreau puțin să servești .
- Robert ! Il aud pe creț cotcodăcind la spatele meu . Imi ridic mâina în sus ca să tacă dracului . Doar muzica din casă se face auzită .
- Nu pot . Arunc un zâmbet banal și mă apropii mai mult de ea .
- Dar ai vrea da ? întoarce capul spre mine , cu ochii injectați și buzele încordate nu-mi lasă privirea .
- Nu , nu vreau și nu pot . Cum aș putea să făc ca cei doi să dispară , findcă mă încurcă ambii .
- Dacă vrei să nu te cari naibii chiar în seara aceasta de aici , ia și bea tot paharul .
- Robert încetează ! bat cu palma în masă și mă întorc pe jumate spre creț .
- Tacăți dracului gura asta , nu omor pe nimeni . Cassie i-a paharul de pe masă și-l aruncă peste cap , când îi simte gustul își duce mâina la gură , încrețindu-și toată fața . Mă las pe speteaza scaunului și râd triumfător . Il pune pe masă și se ridică brusc în picioare .
- Pot să plec ? Trec cu limba peste buze , sunt satisfăcut .
- Sigur . I-a tavaua și dispare , Alex se așează la celălalt capăt al mesei .
- Ești un nemernic Robert .
- Știu !