Iubire Adevarata?! + Back at Seventeen (Cartea 1 si 2)

Capitolul 1 ~Trebuie sa inchei socoteala~

O briza reuseste sa ma trezeasca, ma uit prin jurul meu si vad ca sunt intr-un spital. O asistenta care tocmai deschidea geamul este surprinsa sa ma vada treaza:

-Domnisoara Smith?*spuse ea speriata*

-Poti sa imi spui doamna Bieber *spun si ii zambesc*

-Sunteti treaza..merg sa anunt familia *spune si se grabeste sa iasa*

-Ce bine

Tot felul de ganduri ciudate imi trec prin cap. De ce am ajuns in spital? Ce mi s-a intamplat? Copilul cu care sunt acum insarcinata este bine?

Dupa 2 minute

Usa se deschide si rand pe rand imi vad familia cum intra pe usa. Justin, Ayana, micuta noastra Emma si geamanul ei Noah(cel care a fost nascut de Ayana).

Copii vin si imi sar in brate in timp ce Ayana si Justin raman in tocul usii. Dupa multi pupici si imbratisari copilasii ii lasa si pe cei mari sa vina sa ma salute.

-Buna iubito *spune Justin, se aseaza pe pat si ma saruta pe frunte*

-Esti bine?*spune si Ayana asezandu-se pe patul de langa*

-Da..cred.. Imi spune si mie cineva ce Doamne iarta-ma s-a intamplat? Cum de iar am ajuns in spital? Nu imi amintesc nimic si sunt confuza

-Nu ai avea cum sa iti amintesti ceva..

-De ce Ayana? Ce s-a intamplat?

-Iubito.. Nu stiu cum sa iti zic..

-Justin, uita-te la mine si spune-mi..*are lacrimi in ochi asa ca ii pun mana pe fata si il mangai usor*

-Tina.. E greu sa-ti spun ce am pe suflet..

-Ce s-a intamplat?..

-Iubito..orice ar fi, nu uita ca intotdeauna am sa fiu langa tine, si nu conteaza prin ce greutati o sa trecem de acum..bine?

Instinctiv imi pun mana pe stomac si sper sa nu fie ceva rau legat de copilasul pe care inca nu l-am nascut.

Justin vazand ce am facut isi pune si el mana peste a mea si indurerat rosteste cuvintele care o sa imi schimbe modul de a privi viitorul meu.

-Nu mai este.. si nici nu o sa mai poata sa fie vreodata.. Imi pare rau iubito..*spune el si incepe sa planga*

-Poftim?..*spun si strang de halatul cu care eram imbracata*

Senzatia de tristete si regret se transforma imediat in furie. Nu pot sa ma stapanesc. Ma uit la Justin si la Ayana cum stau nepasatori langa mine si nimeni nu ma mai poate ajuta..

-Copii insemnau totul pentru mine!

-O sa mai avem copii!

-Nu mai pot ramane gravida imbecilule! Chiar tu ai spus-o!*ii reprosez incepand sa tip la el*

-Dispari din camera mea! Acum! Ia-ti si copiii si lasa-ma in pace!

-Stiu ca n-ai trecut peste depresia post-natala inca dar te rog lasa-ma sa te ajut! Numai eu pot fi langa tine!

-DISPARI!*spun ridicandu-ma din pat si impingandu-l de haine pana afara*

Dupa toata scena asta copii incep sa planga iar Ayana iese cu ei afara. Ma duc in baie si ma uit la mine, eram aceeasi Tina doar ca schimbata, pierduta, fara un viitor.

Sunt in stagiul unde nu imi mai dau seama de ce fac. Am o varsta si nu pot sa mai iau ceva de la inceput! S-a terminat! Viata mea nu o sa mai fie cum a fost!

Ma duc langa geam si il deschid iar, incerc sa imi oxigenez creierul sperand ca gandurile negre o sa plece din mintea mea, nu reusesc nimic. Ma aplec pe geam si imi iau ramas bun de la tot. Aceasta a fost viata mea.

*calm down, Tina nu o sa dispara din povestire, pana la urma ea este personajul principal*