Just some Harry Potter things

Contradictii?

Sunt sigura ca ati vazut capitolul acela cu "House Changes". Ei bine, am mentionat ceva de talentele contradictorii ale fiecarui personaj? Poate nu e real - cu toate ca as vrea sa fie -, dar tot sper sa vi se para interesant:

Harry nu e cel mai mare geniu al scolii, asa-i? Stim toti ca aceia sunt cei din Ravenclaw, Hermione si Draco. Dar daca in scoala Incuiata era foarte bun, de genul premiant al clasei? Poate ca era foarte bun la matematica si cum la Hogwarts nu se face decat optional (Aritmatia), n-am avea cum sa stim. Dar vreau sa cred ca putea, cu ajutorul magiei de care nu stia, sa calculeze foarte repede anumite lucruri sau sa aplice teoreme fara sa se gandeasca prea mult inainte.

Si inainte sa spuneti ceva, sunt unii care sunt buni la matematica, dar carora nu le place - poate Harry e una dintre acele persoane. Sper ca va regasiti in categoria asta fiindca e super sa fii bun la asa ceva.

Ron se enerveaza. Nu des, dar rau - poate l-am mai vazut suparat in carti si in filme (GoF, de exemplu), dar nu, ce spun eu e diferit; Harry l-a vazut o data nervos, dar tare, si s-a gandit ca ar fi fost destul cat sa produca un Blestem de Neiertat. Lui Ron i se inrosesc urechile, sa zicem, si isi tine dinti inclestati si pumnii stransi, incercand sa nu-si bagheta pentru ca nu stie ce vraji groaznice ar putea face in starea aceea de furie.

Si inainte sa spuneti ceva, cu totii avem momente de genul asta, in care parca nu mai suntem noi insine - poate McLaggen dandu-se la Hermione sau Malfoy sau lumea ignorandu-l il faceau pe Ron atat de nervos.

Hermione e concentrata si chiar si Rowling a spus ca ea si Luna sunt practic opuse - dar daca nu e asa? Daca si Hermione are momente de reverie? Poate ca are zile in care doar sta in pat si viseaza: la o viata mai buna, nu in razboi, la ea nefiind tratata nepoliticos din cauza statutului sau de sange, la orice.

Si inainte sa spuneti ceva, fiecare face asta; fiecare ia o pauza de la realitate si viseaza, dar majoritatea o fac noaptea. Daca Hermione nu? Poate baietii au gasit-o de cateva ori intinsa pe canapea, cu o carte deschisa pe piept si cu ochii pierduti.

'Hermione?' Harry asked as he approached the red couch she was lying on. 'What are you doing?'

'Nothing...' she slowly replied, then got up and tried a smile, looking at them. 'I'm fine, just... dreaming a bit. It's okay.'

Then she went in her room, but it wasn't okay at all.

Just consider this.

Draco a fost crescut ca un sange-pur: nu zambi, nu rade, nu fii slab, cu alte cuvinte. Dar eu cred cu cel putin jumatate din fiinta ca el avea cel mai frumos raset. Si nu numai atat: Draco era cel mai "fericit" Slytherin. Cand radea, toata lumea se oprea sa-l asculte - era frumos. Cand imbratisa pe cineva, punea suflet in fiecare atingere si imbratisa de parca era ultima imbratisare inainte de razboi (ceva ce simtea destul de des). Cand zambea, zambetul lui era cel mai luminos si acela pe care nu-l poti uita, acela la care te gandesti cand esti trist si vrei sa te inveselesti. Doar ca nimic din astea nu se intampla prea des; totusi, Draco a avut momente - putine si scurte - in care si-a permis sa fie fericit, in pofida invataturilor si a vietii lui.

Stiu ca nu aveti nimic de comentat aici. Si, de asemenea, cred ca o sa fac un O-S cu Draco in genul aceluia cu Regulus Black.

Luna nu era o luptatoare, dar se lega bine si usor de arme. Evita sa le foloseasca, chiar si in razboi, dar se pricepea: sabiile erau doar potrivite, sulitele destul de ascutite si pumnalele niciodata prea greu de manuit. Poate era mai mult magia ei cea care facea armele numai bune pentru ea, dar se intampla. Si ei nu-i placea deloc.