10

3.3K 100 7
                                    

După o lună

A trecut o lună de când Bogdan a plecat şi o lună de când l-am lăsat pe Rayn să se apropie de mine, sa nu mai fiu rea cu el şi să nu îl mai ignor.

Relația mea de prietenie cu Rayn este foarte bună, eu am început să țin mult la el şi chiar sa îl iubesc, dar nu stiu daca el simnte iubire sau atracție fața de mine.

Dimineața mă trezesc ducându-ma în baie să fac un duş rece, merg spre dulap gândind la ce o să mă îmbrac. Aleg sa îmi iau un tricou alb, blugi negri rupți în genunchi si îmi iau adidasi mei albi adidas.

 Aleg sa îmi iau un tricou alb, blugi negri rupți în genunchi si îmi iau adidasi mei albi adidas

Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.

Părul îl îndrept şi îl las desfăcut. Ma dau cu rimel şi îmi fac sprâncenele ca în fiecare zi.

Ies din camera mea şi mă duc la bucătărie, observ că fratele meu nu este acasă, cred ca a plecat mai devreme, aşa ca îmi iau un mar şi îl văd pe Rayn că mă asteaptă.

Da eu şi Rayn mergem împreună la scoală.

Rayn este îmbrăcat într-o bluză albă, blugi negri si tenesi albi.

-Neața! Spun eu muşcând din măr.

-Neața şi ție!

Mergem amândoi spre şcoală şi observ cum îşi aranjează bluza, şi avea tăieturi pe mâini.

-Rayn, ce dracu, de ce te tai? Spun dându-i mărcile bluzei la o parte.

-Problemele mele!

-Hai zi-mi! Poți avea încredere în mine.

-Mbine! Pai vezi tu! Fata pe care o iubesc, iubește pe altcineva. Şi eu nu o pot obligă să mă iubească dacă ea nu simte asta.

-Nu trebuie să te mutilezi pentru o fată care nu ştie ce e aia iubire. Îți vei găsi cât de curând fata care să te iubească pe tine şi numai pe tine. Spun şi îl iau în brațe.

-Mulțumesc! Spune şi mă strânge în brațe.

Ajungem în sfârșit la şcoală şi eu plec în clasa. Reyn avea sport deci s-a dus să joace fotbal.

În pauza ies din clasă şi mă duc la Rayn care juca fotbal, îi fac cu mâna şi mă asez pe bancă.

Il iubesc mult dar el a zis că iubeste altă fată. Zic în gândul meu şi încep sa îmi curgă lacrimile.

Rayn pov

O iubesc pe Alesia dar cred că ei îi place de Bogdan şi din seara cu el am decis să nu mă mai bag. Nu cred că ea mă iubește.

O vad pe Alesia cum îmi face cu mână şi îi fac si eu. După ce terminăm jocul mă îndrept spre ea şi observ că plânge.

-Alesia! De ce plângi. Spun şi îi iau fața în palme şi îi sterg lacrimile.

-Nu contează!

-Ce se întâmplă aici? Spune Sara apropiindu-se. De ce plânge? Spune şi se asează lângă ea.

-Nu ştiu. Spun eu.

-Ştiu eu! Rayn ne poți lasă singure.

-Dar...

-Acum Rayn!

-Ok ok! Spun şi plec.

Oare de ce plângea, nu pot să îmi dau seama. Poate îi este dor de ratatul ăla de Bogdan. Are şi ea dreptate eu am facut-o să sufere şi Bogdan a protejat-o. Am fost şi sunt un mare prost.

Alesia pov

Sara mă strânge tare în brațe.

-E vina lui nu?

-Da!

-De ce?

-De dimineață când veneam la şcoală am vazut că s-a tăiat pe mâini. Şi eu l-am întrebat "de ce?" şi el a zis ca iubește o fată dar aceea fată nu îl iubește pe el şi iubește alt băiat.
L-am pierdut Sara, nu are cum să mă iubească pe mine. Spun şi încep iar să plâng.

-Off! Alesia, tu eşti o fată puternică. Va trece! Spune şi mai stăm aşa în brațe.

-Mă doare capul!

-Dute acasă! Îi voi spune eu Dirigintelui să te învoiască că îți e rău.

-Te iubesc mult!

-Şi eu pe tine! Spune Sara. Să ai grijă pe drum.

-Da! Spun şi plec spre casă.

Ajung acasă îmi fac cu duş şi mă îmbrac într-un hanorac negru şi blugi negri simpli. In picioare îmi adidasi mei nike şi îmi las parul desfăcut.

Mă uit la tv, m-am plictisit să mă uit la tv aşa că decid să ies să mă plimb prin parc.

Rayn pov

Nu mai stau la şcoală aşa că plec acasă şi după mă decid să ies în parc să mă plimb.

Ajung în parc şi mă asez pe o băncuță. Stau şi mă gândesc în tot acest timp la Alesia. Deodată o blondă se apropie de mine şi se pune în poala mea şi începe să mă sărute.

Alesia pov

Mă plin în parc gândindu-mă la tot şi toate. Merg şi merg prin parc şi îl observ pe Rayn cum se sărută cu o blondă şi eu ma opresc în loc.

Lacrimile îmi dau să iasă şi le stăpânesc cu greu. Vreau să mă duc la el şi să îi spun tot ce simt pentru el, dar nu pot. Nu am curajul mai ales când văd scena ce se derulează în fața mea. Am început să fug. Fugeam cât mă țineau picioarele, lacrimile curgând pe obraji mei fără oprire.

Mă opresc să nu mai alerg, îmi pun castile în urechi şi ascult muzică.

Nu mai vreau să mai aud pe nimeni şi nimic, nici măcar propriile gânduri.

Nu sunt eu cea care merge pe stradă cu căştile în urechi şi gluga de la hanorac în cap, e doar un corp cu sufletul sfâşiat şi cu inima însângerată.

Oare dacă aş muri mi-ar simți cineva lipsa? i-ar păsa cuiva? Poate de cât lui Alex şi Sara. Depresia făcându-se simțită.

Dacă aş muri aş scăpa lumea asta de o povară, oricum fac umbră pământului, degeaba chiar aş sfârși în infern.

Traversez strada si observ cum o mașină se îndreaptă spre mine cu o viteză foarte mare. Nu ma mai puteam mişca efectiv, maşina se apropie de mine şi mă lovește din plim.

Simnt cum corpul meu se prabuşeşte pe asfalt. O durere imensă îmi cuprinde întreg corpul iar inainte de a-mi da seama mă cufund într-un întuneric total.






O nouă viață Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum