Tărâmul de dincolo

Capitolul 51

    Jennifer POV
 

  Ma îmbrac cu ce am mai la îndemână, îl trezesc pe Jason și plecam amândoi spre spitalul unde e internat Jessie. Nu știu pentru ce idee ce Liz asa de încântată având în vedere ca nu e într-o stare prea roz, dar am încredere în ea. Urcam în mașină și pornim spre spital. Ploaia s-a oprit iar în aer se simțea acel miros plăcut de după furtună. Razele soarelui își făceau ușor apariția printre norii negrii. Peisajul era plin de speranță, speranța pe care o transmitea oricui vedea acest peisaj. În scurt timp ajungem la spital și mergem la salonul unde era Jessie. În acea încăpere totul era asa intunecat și sumbru. Liniștea era cutremurătoare iar suspinele lui Liz sunt singurele care mai spărgeau acea atmosfera macabră. Pășim încet în salon dar astfel sa ne facem auziți.

    Elizabeth POV 
  Liniștea și suspinele îmi sunt întrerupte de pașii prietenilor mei. Ma ridic și o iau instinctiv in brate pe Jenny și încep sa plâng cum nu am mai făcut-o. Lacrimile sunt din ce in ce mai fierbinți. Încep sa rostesc singurele cuvinte ce le pot rosti în momentul de fata.
- "E vina mea, e numai vina mea.."
- "Ba nu, nu e. Hai calmează-te și explică mi la ce te ai gândit"
- "O sa îl mușc. O sa devina vampir înainte sa îl deconectam și cu puțin noroc va deveni nemuritor la timp și se va trezi.
- Dar ești sigura? Adică în starea în care e nu e sigur ca își va reveni.
- Jenny, e ultima soluție. Nu voi sta aici o luna de zile sa ma uit la el ca mai apoi sa îl deconecteze de la aparate.
- Mda.. Ai dreptate.. Dar cum îl vom scoate de aici? Nu poți face ritualul aici!
, - Știu, tocmai de aia am programat o similare de incendiu în câteva minute. Atunci lumea va fi agitată și nu va observa nimeni ca plecam cu targa. Și putem lua o ambulanta veche pe care nu o mai folosesc, am verificat deja în parcarea din spate și avem drum liber.

   Stam și așteptam. Tensiunea creste cu fiecare minut. Dintr-o data se aude o sirenă puternica, iar pe holuri se putea simți presiunea și panica oamenilor. Apucam patul pe care stătea Jessie și începem sa il mișcăm. Eram speriați cu toții iar asta era vizibil dar trebuie sa fim puternici. Intram în ambulanță și pornim spre tărâmul de dincolo.

    Ajungem în sfârșit la palat și îl ducem pe Jessie într-un dormitor spațios. Doua slujnice vin și pregătesc locul pentru ritualul din aceasta seara, iar eu merg în dormitorul meu pentru a ma pregăti psihic de acest pas. Nu am mai făcut asta niciodată și nu am de gând sa îl omor chiar eu.